Cu prilejul Zilei Dezrobirii Romilor, ieri, 20 februarie, s-a desfășurat ședința Grupului de Lucru Mixt pentru Romi al Județului Bihor. Ordinea de zi a cuprins, pe lțngă o alocuțiune a prefectului de Bihor, Dumitru Țiplea, o prezentare realizată de prof. Daniela Roxin, profesor de limba romani și istoria romilor, doctorand în literatură romă pe tema.<Recunoașterea contribuției romilor în societatea românească. Demers pentru consolidarea unei imagini corecte despre minoritatea romă, parte din campania de informare și conștientizare publică ”Romi pentru România”, ințiată de Agenția Națională pentru Romi>.
Acțiuni pentru combaterea discriminării, a discursului și atitudinilor antirome generatoare de discurs incitator la ură sau infracțiuni motivate de ură. Măsuri de prevenire și combatere a discriminării cetățenilor români de etnie romă. Perspective legislative privind discriminarea și atitudinile antirome au fost teme abordate de : Andreea Prisăcaru, studentă; comisar șef Ioana Indrieș, Inspectoratul Județean de Poliție Bihor; lt. col. Bogdan Sergiu, ofițer specialist de ordine și siguranță publică în cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Bihor; consilierul Ioana Junc din partea Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor; prof. Ionel Cordovan, inspector școlar pentru romi în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Bihor;
Ședința a fost moderată de către Leontina Daragiu, consultant în cadrul Cancelariei Prefectului.
Cu ocazia Zilei Dezrobirii Romilor, prefectul Dumitru Țiplea a transmis următorul mesaj:
„Ziua de 20 februarie marchează comemorarea a 168 de ani de la dezrobirea romilor din România. Ziua de astăzi este o bună ocazie de a reitera importanța deciziei de dezrobire, luată în anul 1856, o decizie care a stopat un tratament inuman și degradant aplicat etnicilor romi timp de aproape 500 de ani de robie, precum și o bună ocazie de a reflecta asupra importanței caracterului vizionar, a curajului și a principiilor liberale în luarea unor decizii majore de către oamenii de stat. Îl avem ca model pe istoricul şi politicianul Mihail Kogălniceanu, personalitatea de numele căruia se leagă dezrobirea romilor. Kogălniceanu a coalizat intelectualii tineri ai vremii, le-a reprezentat viziunea și a promovat egalitatea în drepturi și libertatea, militând pentru trei mari reforme în România: dezrobirea romilor, emanciparea țăranilor și ștergerea privilegiilor boierești.
România de azi este într-o etapă în care militează mai mult decât oricând pentru reconcilierea istorică pentru romii din România, recunoscând consecințele și impactul celor trei mari persecuții împotriva romilor – robia, Holocaustul și asimilarea forțată a romilor, o istorie marcată de excluziune şi discriminare rasială.
Funcționarii, angajații statului trebuie să acorde o atenție sporită asupra transmiterii unor atitudini anti-rome, pentru că ura împotriva romilor rămâne un obstacol important în atingerea potențialului maxim de contribuție în societate a etnicilor romi. Atitudinile anti-rome și discriminarea nu sunt permise în instituțiile publice, de la care cetățenii așteaptă soluții și implicare. Cunoașterea și conștientizarea traumelor istorice ale romilor reprezintă un pas important atât pentru motivația proprie a romilor de a deveni cetățeni de mâna întâi în societate, precum și un pas important pentru restul cetățenilor în a nu-i considera pe romi cetățeni de mâna a doua. Impactul acestor traume asupra unor generații întregi este vizibil și astăzi, prin stima de sine afectată, identitate alterată, încredere limitată în persoanele din afara comunității etnice.
Județul Bihor este al doilea județ din România cu numărul cel mai mare de romi și cu ponderea cea mai semnificativă a comunității rome în totalul populației. Astăzi, Grupul de Lucru Mixt pentru Romi de la nivelul județului Bihor dezbate tema discriminării și a atitudinilor anti-rome, consecințele produse, precum și măsuri de prevenire și combatere ale acestor atitudini. În calitate de prefect, vă solicit să combatem ferm discriminările și să depunem toate diligențele pentru ca etnicii romi să fie tratați în mod egal cu ceilalți cetățeni, cum e firesc într-o societate modernă și democratică.”