La 3 ani de la moartea unui tânăr de 19 ani în accident la Tinăud, daune de aproape jumătate de milion de euro pentru familie. Au cerut 1,5 milioane euro. Cum motivează instanța

Sentința dată în cauză de Judecătoria Aleșd pe 23 februarie nu e definitivă și a fost deja atacată cu apel. CITY INSURANCE SA PRIN LICHIDATOR CITR FILIALA CLUJ SPRL și Fondul de Garantare a Asiguraților sunt părțile civilmente responsabile. Tânărul care a provocat accident e condamnat la închisoare cu suspendare pentru 2 ani și 10 luni, iar mam va primi suma de 35.000 lei cu titlu de daune materiale și suma de 500.000 euro daune morale, tata, suma de 500.000 euro, sora , suma de 350.000 euro cu titlu de daune morale. bunicii câte 100.000 euro pentru fiecare cu titlu de daune morale. Martorii un om bun, calm şi liniştit şi a avut o relaţie bună cu familia acestuia, la înmormântare fiind prezenţi toţi membrii familiei. De înmormântare s-au ocupat părinții defunctului, care au achitat toate costurile cu înmormântarea, slujbele religioase de pomenire. După decesul băiatului de 19 ani, părinții, cât și sora și bunicii au fost foarte afectați, întrucât defunctul era o persoană bună și liniștită, apropiată de familie și de biserică și era foarte tânăr. Declară martorii că defunctul avea o relaţie foarte apropiată inclusiv cu bunicii lui la care a locuit pe perioada facultății.

Tânărul de 19 ani care a murit în urma accidentului din 28 februarie 2021 a suferit insuficiență respiratorie acută, consecința unui hemopneumotorace survenit în cadrul unui traumatism toraco-abdominal cu fracturi costale și coloană vertebrală. Între leziunile care au dus la deces și evenimentul rutier existând legătură de cauzalitate directă, necondiționată. Accidentul a avut loc înainte de intrarea în localitatea Tinăud, undesectorul de drum este în aliniament, cu o bandă pe sens, covor asfaltic fără declivități cu marcaj longitudinal format din linie continuă simplă, partea carosabilă uscată, vizibilitatea fiind specifică desfășurării traficului pe timp de noapte. Pe mijlocul părții carosabile a DN1-E60 între cele două sensuri de deplasare se afla amplasată insula de calmare a traficului prevăzută cu bordură de beton înclinată, semnalizată prin balize direcționale, care după impact au fost avariate și proiectate atât pe partea carosabilă cât și în afara acesteia, suprafața carosabilă având lățimea de 6,8 metri. Locul producerii evenimentului rutier se afla în zonă de restricții fiind în raza de acțiune a indicatoarelor ,,Depășire interzisă,,, așa cum au constat experții.

„Un tânăr de 23 de ani, din municipiul Reghin, județul Mureș, în timp ce conducea un ansamblu format dintr-un autoturism care tracta un trailer transport auto, dinspre Cluj înspre Aleșd, în timpul efectuării unei manevre de depășire, nu a reușit să revină în totalitate pe banda sa de circulație și intrat în coliziune cu insula de calmare a traficului rutier, amplasată pe axul longitudinal al drumului, a pierdut controlul ansamblului, a pătruns pe sensul opus de circulație și a intrat în coliziune cu un autoturism, condus regulamentar, din sens opus, de un tânăr de 19 ani, din municipiul Oradea. În urma accidentului rutier, tânărul de 19 ani, din Oradea, care conducea cel de-al doilea autoturism, a suferit multiple leziuni, pentru îngrijirea cărora a fost transportat la spital, unde, ulterior, a decedat. De asemenea, un bărbat de 35 de ani, din Reghin, județul Mureș, pasager în primul autoturism, a suferit multiple leziuni, pentru îngrijirea cărora a fost transportat la spital, iar tânărul de 23 de ani, care conducea primul autoturism, a suferit leziuni ușoare”, a precizat la vremea respectivă comisarul-șef Alina Fărcuța.

Putea evita accidentul

BMW-ul avea în momentul impactului probabil de 76 km/h. Viteza autoturismului Opel Tigra cu în momentul impactului a fost de 39 km/h, pentru acesta neputându-se stabili viteza ințială de deplasare. Evenimentul rutier nu putea fi evitat de tânărul de 19 ani, dar putea fi prevenit de 23 de ani dacă acesta ar fi circulat cu o viteză care să îi permită manevrarea ansamblului de vehicule în limitele corespunzătoare benzii sale de mers, spun anchetatorii. Tânărul din BMW tracta o platformă auto, Pentru că sensul opus era liber s-a angajat în depășirea autoturismelor care circulau în fața sa efectuând depășirea acestora pe o distanță de circa 500 metri, ultimul vehicul depășit fiind un autocar de culoare deschisă. Circula cu o viteza de cca 80-90 km/h și nu a observat existența unui indicator de limitare viteza. Depășirea autocarului a finalizat-o cu revenirea în totalitate pe banda sa de mers înainte de insula de calmare a traficului, care urma la cca.50m. Datorită faptului că s-a speriat de un câine care a sărit înspre mașină de pe marginea sensului său de mers și neaprecierii distanței față de alveolă a intrat în coliziune laterală stânga cu aceasta și pentru că i s-au declanșat airbagurile a trecut peste alveolă ajungând pe sensul opus de mers unde a intrat în coliziune cu autoturismul Opel . A rămas inconștient o perioada iar când și-a revenit a constatat că mașina era răsturnată pe partea lateral stânga, ieșind din mașină pe geamul portierei din dreapta față. Rejust.ro scrie că fapta tânărului de 23 de ani întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzute de art. 192 alin.2 Cod penal, text de lege în baza căruia instanţa, făcând şi aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 2 ani și 10 luni închisoare. La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanţa a ţinut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru infracţiunea săvârşită, reduse cu 1/3, circumstanţele reale în care a fost comisă fapta, urmarea produsă constând în provocarea unui accident rutier soldat cu decesul victimei, atitudinea inculpatului de recunoaştere a faptei şi persoana inculpatului care nu are antecedente penale. În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei instanţa constată că în cauză sunt îndeplinite condiţiile art. 91 C. pen., pedeapsa stabilită este de cel mult 3 ani închisoare, respectiv 2 ani și 10 luni închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, iar în raport de persoana acestuia, de conduita avută anterior şi ulterior săvârşirii infracţiunii şi de posibilităţile de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi fără executarea acesteia, dar se impune supravegherea conduitei lui pentru o perioadă determinată. <Pronunţându-se asupra pretenţiilor civile formulate în cauză, instanţa reţine că la data de 30.03.2023 s-a depus la dosar constituirea de parte civilă prin care se solicită obligarea în solidar a inculpatului ###### #### #### cu partea responsabilă civilmente #### ######### SA prin lichidator judiciar CITR FILIALA #### SPRL cu sediul în București, #### #### ######### # ####, ##### Court etajul 3, sector 2, CUI ######## și cu FONDUL DE GARANTARE AASIGURAȚILOR la plata către părţile civile a despăgubirilor civile, după cum urmează: – părţii civile #### ####### ######## (mamă), suma de 35.000 lei cu titlu de daune materiale și suma de 500.000 euro daune morale, -părţii civile #### ####### ###### (tată), suma de 500.000 euro, -părții civile #### ######### ######## (soră) , suma de 350.000 euro cu titlu de daune morale. -părții civile ###### #### ##### și ###### ######, câte 100.000 euro pentru fiecare cu titlu de daune morale. Potrivit art. 1349 alin. 1 din Codul civil „Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”, iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că “Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”. Totodată, din economia dispoziţiilor art. 1357 Cod civil reiese că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului urmând a răspunde chiar şi pentru cea mai uşoară culpă. Art. 1390 alin. 1 Cod civil prevede că despăgubirea pentru prejudiciile cauzate prin decesul unei persoane se cuvine numai celor îndreptăţiţi, potrivit legii, la întreţinere din partea celui decedat. Conform art. 1391 alin. 2 Cod civil, instanţa judecătorească poate să acorde despăgubiri pentru repararea prejudiciului nepatrimonial ascendenţilor, descendenţilor, fraţilor, surorilor şi soţului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum şi oricărei alte persoane care la rândul ei ar putea dovedi existenţa unui asemenea prejudiciu. De asemenea, potrivit art. 1392 Cod civil, cel care a făcut cheltuieli pentru înmormântarea victimei are dreptul la restituirea lor de la cel care răspunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli. Potrivit art.19 alin.1 C.proc.pen, acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei ce face obiectul acţiunii penale. Conform alin.5 C.proc.pen., repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile. Această obligaţie se referă atât la prejudiciile materiale, cât şi la cele morale, răspunderea civilă delictuală fiind guvernată de aceleaşi reguli atât în ce priveşte daunele materiale, cât şi daunele morale. Din analiza dispoziţiilor legale menţionate mai sus rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale trebuie să fie întrunite în mod cumulativ toate elementele acestei răspunderi şi anume fapta ilicită, reprezentată de elementul material al infracţiunii săvârşite de inculpatul condamnat, existenţa unui prejudiciu, legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia inculpatului în cauzarea prejudiciului prin săvârşirea faptei ilicite. La dosar s-au depus acte de stare civilă din care rezultă legătura de rudenie dintre defunct și părțile civile și totodată chitanțe care justifică daunele materiale. În cauză cauză s-au audiat martorii ##### ####### şi ######## ########, care cunosc faptul că defunctul era un om bun, calm şi liniştit şi a avut o relaţie bună cu familia acestuia, la înmormântare fiind prezenţi toţi membrii familiei. De înmormântare s-au ocupat părinții defunctului, care au achitat toate costurile cu înmormântarea, slujbele religioase de pomenire. După decesul lui #### ####### ######, părinții, cât și sora și bunicii au fost foarte afectați, întrucât defunctul era o persoană bună și liniștită, apropiată de familie și de biserică și era foarte tânăr. Declară martorii că defunctul avea o relaţie foarte apropiată inclusiv cu bunicii lui la care a locuit pe perioada facultății. Cu referire la daunele materiale solicitate de partea civilă #### ####### ########, instanţa, apreciind ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, în baza art. 397 alin. 1 C. proc. pen., raportat la art. 1357 C.civ., 1390 alin. 1, art. 1391 alin. 2, art. 1392 C.civ., art. 14 şi 22 din Legea nr.132/2017, faţă de înscrisurile care să dovedească daunele materiale solicitate în probaţiune la dosar, urmează a admite daunele materiale solicitate şi a dispune obligarea părţii responsabile civilmente #### ######### SA prin lichidator judiciar CITR FILIALA #### SPRL și FONDUL DE GARANTARE A ASIGURAȚILOR, cu sediul în Bucureşti, sector 2, #### ###### ####### ### ##, la plata către partea civilă #### ####### ######## a sumei de 35.000 lei, cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuieli cu înmormântarea defunctului #### ####### ######. În ceea ce priveşte daunele morale, despăgubirea părţilor civile trebuie să constituie întotdeauna o justă reparaţie a daunelor morale suferite în urma infracţiunii ce formează obiectul judecăţii. #### cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării unor criterii nepatrimoniale, cum ar fi importanţa prejudiciului, intensitatea durerii provocate de fapta în cauză. Ca un criteriu orientativ de care trebuie să se ţină seama este echitatea. Astfel, despăgubirea trebuie să fie pe măsura gravităţii. Această despăgubire trebuie să fie justă, raţională, echitabilă, adică să fie în aşa fel încât să asigure o compensaţie suficientă a prejudiciului moral suferit. În ceea ce priveşte culpa inculpatului şi a victimei în producerea accidentului, instanţa reţine că evenimentul rutier nu putea fi evitat de #### ####### ######, dar putea fi prevenit de inculpatul ###### #### ####, conform concluziilor raportului de expertiză criminalistică efectuat în cauză. Astfel, instanța de judecată reține culpa inculpatului de 100% în producerea accidentului, victima neîncălcând nicio dispoziție legală întrucât circula regulamentar și fiind în imposibilitate de a evita accidentul. ##### în vedere relaţia existentă între părţile civile şi victimă, circumstanţele reale în care a fost comisă fapta şi faptul că din aprecierea probelor administrate în cauză, respectiv raportul de expertiză criminalistică nr. 14/15.02.2022, efectuate de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Timișoara, în sarcina victimei nu se poate reţine o culpă în producerea accidentului , instanţa consideră ca fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru antrenarea răspunderii civile delictuale şi justificată cererea formulată de părţile civile privind acordarea daunelor morale pentru acoperirea prejudiciului nepatrimonial suferit de acestea>., scrie rejust.ro

Hotarârea Judecătoriei Aleșd