Ordin de protecție după ce a fost bătută cu picioarele, gravidă în 8 luni, fiindcă nu putea avea relații sexuale. Fetița trântită și lovită de propriul tată

Mama a solictat solicitat emiterea unui ordin de protecţie, iar Judecătoria Beiuș a dispus : obligarea pârâtului să păstreze distanţa de 500 metri faţă de reclamantă și față de membrii familiei acesteia, respectiv, faţa de fetiță și mama ei, interdicţia pârâtului de a se deplasa la locuinţa lor, obligarea pârâtului la purtarea unui sistem electronic de supraveghere, în măsura în care există această posibilitate şi interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență, pe reţelele de socializare sau orice alt mod cu reclamanta. În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că a avut o relație de concubinaj de aproximativ 2 ani, relație în urma căreia s-a născut o fetiță. Femeia provine dintr-o familie defavorizată cu mai mulți frați, tatăl biologic a plecat în străinătate când încă erau mici, iar mama nu a avut condițiile și resursele necesare pentru a-i putea crește, motiv pentru care de la vârsta de 7 ani, aceasta a stat împreună cu fraţii săi în centrul 2 de pe str. Feldioarei din Oradea, iar de la vârsta 12 ani a fost preluată în plasament, împreună cu frații săi, de către o doamnă, cu care locuieşte în prezent și care o ajută și în momentul de față. Relația dintre reclamantă și pârât a decurs bine la început, însă pârâtul a început să fie agresiv când aceasta era gravidă în 8 luni, din cauza faptului că nu putea întreține cu acesta relații sexuale, având în vedere starea de graviditate. Astfel, într-una din zile, din acest motiv, pârâtul s-a enervat, a aruncat-o pe pat și a lovit-o cu picioarele pe tot corpul. Reclamanta s-a ghemuit pe pat și şi-a apărat burta cu mâinile și picioarele, cum a putut. <De atunci și până în prezent, reclamanta a fost agresată asemănător de aproximativ 4-5 ori, din același motiv, pentru că nu putea întreține relații sexuale, fiind gravidă, dar și după sarcină. După nașterea fetiței, aceasta a fost de față de fiecare dată când pârâtul a agresat-o și din păcate, comportamentul acestuia atât față de reclamantă , cât și față de fetiță, a afectat-o în mod negativ pe minoră. În perioada ianuarie-februarie, în urma unui incident în care pârâtul a exercitat violențe asupra reclamantei din același motiv, acesta i-a sucit mâna. La sfârșitul lunii ianuarie-începutul lunii februarie, reclamanta a fost împreună cu pârâtul la locuința familiei naturale din Gepiș, la tatăl biologic și mama vitregă, soția acestuia și la frații reclamantei. Pârâtul i-a agresat pe doi dintre frați, pe unul l-a prins de gât, iar pe celălalt l-a lovit și l-a zgâriat cu unghiile pe spate, încercând s-o lovească şi pe reclamantă, însă aceasta a fost apărată de către familie. O alt[ agresiune a pârâtului asupra reclamantei a avut loc în data de 12.02.2024, seara, în jurul orei 22:00, după ce aceasta s-a întors din Gepiș. Reclamanta a întreținut relații sexuale cu pârâtul la insistența acestuia, după care s-a ocupat de fetiță, iar apoi a pus fetiţa la culcare. Pârâtul a dorit din nou să întrețină relații sexuale, însă reclamanta nu a vrut, iar acesta a lovit-o și a strâns-o de gât. Aceasta a reușit să se dezlege, iar pârâtul a vrut să o dea cu capul de perete, dar nu a reușit. După ce reclamanta a scăpat de pârât, aceasta i-a trimis mesaj doamnei care a luat-o în plasament în copilărie, iar aceasta a sunat-o imediat și pe fundal l-a auzit pe pârât, strigând nervos la adresa reclamantei: ..Ia-ți fata, ieşi afară, du-te la mă-ta cu ea”. A doua zi dimineață, reclamanta s-a dus la DGASPC și a formulat o cerere de internare într-un centru rezidențial, deoarece nu erau locuri libere și trebuia să aștepte, iar vineri, în data de 16.02.2024, s-a eliberat loc la centru. Tot vineri, la îndemnul celor de la centru, reclamanta a mers la politie să ceară un ordin de protecție. <Reclamanta nu ştia atunci datele personale ale pârâtului, doar numele acestuia, iar domnii polițiști i-au spus că nu se poate emite ordin de protecție, deoarece a mers prea târziu și că trebuia să îi cheme în data de 12.02.2024. Totuși, i-au dat reclamantei un formular pentru a-l depune la instanță. La Judecătoria ###### nu i s-a înregistrat formularul pentru că nu avea exemplare suficiente pentru comunicare, iar ulterior, reclamanta a decis să apeleze la un avocat. Din data de 17.02.2024, reclamanta s-a mutat împreună cu fetița sa .De când s-a mutat, pârâtul a contactat-o telefonic în mod repetitiv, i-a cerut să se întoarcă la el, a amenințat-o că dacă nu se întoarce îi va face rău. Reclamanta a fost contactată și de părinții pârâtului, care i-au solicitat același lucru, dar pentru că nu le-a răspuns, aceştia au început să o înjure și să o amenințe, sens în care reclamanta deține capturi ecran cu privire la aceste mesaje. În ce privește comportamentul și atitudinea pârâtului față de fiica minoră a părţilor , când aceasta avea aproximativ 3 săptămâni jumătate, pârâtul a luat-o pe umăr și a scăpat-o pe marginea patului, aceasta s-a lovit, iar în urma loviturii i s-a format un șanț după ureche. Astfel, reclamanta a mers imediat la urgențe cu fetița. I s-au făcut investigațiile necesare, s-a constatat că fetița are un traumatism cranian minor, nu au internat-o. În luna august 2023, pârâtul, fiind stresat și nervos din cauză că nu avea bani pentru botezul fetiței și de faptul că trebuia să părăsească imobilul unde stăteau în chirie și să se mutăm în altă parte, a început să se certe cu reclamanta. Din cauza aceasta, fetița a început să plângă. Pârâtul s-a enervat și mai tare, a luat fetița în brațe și de sus, a aruncat-o pe pat. Părţile s-au dus din nou la urgențe, de data aceasta amândoi.< După ce fetița a intrat la consult, doamna de la recepție și-a dat seama că este o problemă mai serioasă, a întrebat-o dacă vrea să cheme poliția, iar reclamanta i-a spus că nu știe și i-a zis doamnei să vorbească cu „mami”, cum îi spune doamnei ##### ######. În urma discuției telefonice cu doamna #####, doamna de la spital a chemat poliția, au venit 2 mașini de poliție și le-au dus la sediu. După ce au trecut 3 zile, angajați ai DGASPC ###### s-au prezentat la imobilul unde stătea în chirie și pentru protecția reclamantei au dus-o într-un centru rezidențial, în afara oraşului. Din cauza comportamentului tatălui, din păcate, fetiţa prezintă probleme la nivel comportamental si emoțional, fiind diagnosticată cu întârziere mentală uşoară – deficientă de comportament, asa cum reiese si din Biletul de trimitere ##### ##### ### ####### emis de Dr. #### ######. De asemenea, fetiţa se supără si tipă din senin, este sensibilă la atingere si la contactul vizual cu alte persoane. Totodată, fetiţa a primit recomandări si de la doamna dr. #### ###### ###### conform scrisorii medicale din data 06.03.2024. De asemenea, reclamanta a menționat că pârâtul a fost internat la Psihiatrie de mai multe ori, probabil din cauza tulburărilor sale de comportament și a agresivității, însă nu cunoaşte detalii ale internărilor acestuia. Reclamanta a solicitat instanţei să aibă în vedere faptul că, integritatea sa fizică, psihică și libertatea îi sunt puse în pericol prin aceste acțiuni ale pârâtului, iar emiterea ordinului de protecție împotriva acestuia este singura variantă de înlăturare a stării de pericol create și a stării de teamă continue. De asemenea, inclusiv integritatea fizică, psihică și emoțională a fetiței sunt puse afectate de pârât, care prin acțiunile sale, a pus-o în pericol de mai multe ori, Astfel, reclamanta a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 38 din Legea ######## pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, întrucât pârâtul știe unde locuieşte reclamanta și există posibilitatea ca acesta să vină la imobilul din #### de Sus și să o agreseze din nou. De asemenea, actele exercitate de către pârât împotriva reclamantei constituie violență verbală, psihologică, fizică, sexuală, astfel cum aceste acțiuni sunt reglementate de Legea ######## pentru prevenirea și combaterea violenței domestice>, scrie rejust.ro