Inițial, Ionuț Todea a fost condamnat la 10 ani de închisoare, fiind acuzat de lovituri cauzatoare de moarte. Ieri, Curtea de Apel Oradea a decis să-i reducă pedeapsa la 7 ani. Totul s-a întâmplat exact în urmă cu doi ani, pe 27 martie 2022, puțin după ora 5:00. Bărbatul se întorcea de la o discotecă, împreună cu soția sa care a pierdut controlul mașinii pe care o conducea și a ieșit în afara drumului, în Sudrigiu.Mădălin Sas, care avea de 28 de ani, tot din Buntești,venea și el de la o petrecere, împreună cu niște prieteni. Mădălin că l-a rugat pe șoferul mașinii în care se afla să-i ia și pe cei doi soți.Decizia urma să-i fie fatală. Martorii spun că Mădălin era o fire calmă, evita scandalurile.În sarcina inculpatului au fost reţinute si prevederile art. 41 alin. 1 Cod penal, întrucât conform cazierului judiciar acesta este în stare de recidivă postexecutorie, fiind condamnat la 1 an si 9 luni închisoare sub supraveghere, pentru săvârșirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 si deţinere de droguri de mare risc, în vederea consumului propriu prevăzută de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, prin sentința penală nr. nr. 91 din 22.05.2019 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. ####/111/2018, definitivă de neapelare din 11.06.2019, la 1 an si 9 luni închisoare sub supraveghere.
Soția lui Ionuț Todea a povestit că în dimineața zilei de 27.03.2022, în timp ce se afla la volanul autoturismului personal, fiind însoțită de soțul ei , ocupantul scaunului dreapta față și împreună cu o altă persoană care se afla pe bancheta din spate, pe raza localități Sudrigiu pe fondul unui conflict verbal cu soțul ei a pierdut controlul autoturismului părăsind partea carosabilă, intrând în șanțul de pe partea dreaptă. În continuare, scrie rejust.ro, martora a arătat că în ajutor au sărit cunoștințele lor. Cu toții s-au îndreptat cu autoturismul în care era și Mădălin Sas cu scopul de a aduce o sfoară pentru a tracta autoturismul avariat. Pe drum pe fondul conflictului avut de ea și soțul ei acesta din urmă a devenit agresiv în vorbire, motiv pentru care s-a intervenit pentru a o apăra. Cu această ocazie, cei doi au intrat într-un conflict verbal, motiv pentru care au coborât din autoturism. Martora a mai menționat că ea cu soțul ei au intenționat să plece spre domiciliu, moment în care din autoturism a coborât Mădălin Sas , astfel că acesta din urmă și soțul ei și-au adresat injurii reciproc.< Imediat cei doi s-au apropiat la o distanță de aproximativ 50 cm, ocazie cu care ##### #### ##### i-a spus lui ### ####### ###### „dă dacă ești tare”, moment în care martora a declarat că l-a observat pe ### ####### ###### cum a dat cu pumnul după soțul ei, fără a preciza dacă l-a lovit. Imediat după acestea ea s-a întors cu spatele, intenționând să plece, însă în câteva secunde s-a întors spre cei doi, moment în care l-a văzut pe soțul ei cum își trăgea pumnul, cum îi aplicase o lovitură lui ### ####### ######. În urma loviturii Mădălin Sas a căzut pe spate pe asfaltul drumului, acesta rămânând inconștient>.
Potrivit concluziilor preliminare nr. 1056/III/136 din 27.03.2022 ale Serviciului de Medicină Legală Bihor, emise în urma efectuării autopsiei medico-legale s-au constatat următoarele: -leziuni traumatice la nivelul capului, echimoze, excoriaţii, plagă contuză care s-au produs prin loviri cu corpuri dure; Un hematom epicranian, fractură boltă şi bază craniu care s-au putut produce prin lovire de un plan dur în cadrul unei căderi; – moartea susnumitului a fost violentă; -moartea s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii consecutiv traumatismului cranio-facial cu aspirat sanguin şi traumatismului cranio-cerebralcu hemoragie meningo-cerebral; Ulterior, potrivit concluziilor raportului de expertiza medico-legala nr. 1056/III/136 din 27.03.2022 ale Serviciului de Medicină Legală Bihor, emis în urma efectuării autopsiei medico-legale s-au stabilit urmatoarele: 1. Moartea bărbatului a fost violentă. 2. Ea s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii acute, consecinţa hemoragiei meningo -cerebrale şi a aspiratului sanguin bronhopulmonar rezultate în urma unui traumatism cranio-facial cu: fractura cutiei craniene, fractura piramidei nazale, plagă transfixiantă buza superioară. 3. Moartea poate data din 27.03.2022, cel mai probabil în intervalul orar 05,00 – 07,00. 4. Leziunile constatate (la autopsie): -la nivelul capului: – echimoze, latero deviere axială piramida nazală, epistaxis: mecanism de producere – prin lovire cu corp dur, posibil pumn; leziunile datează din ziua decesului; – plagă contuză transfixiantă, infiltrate sanguine, fractură coronară; mecanism de lovire cu corpuri dure cu suprafeţe neregulate printre care unele cu colţuri şi muchii; leziunile datează din ziua decesului; – Occipital stânga – hematom, fractură liniară a cutiei craniene; datează din ziua decesului; leziunile s-au produs prin cădere şi lovire de un plan dur, cel mai probabil în cadrul unei heteropropulsii; – la nivelul membrului superior stâng: antebraţul stâng cu excoriaţie produsă prin zgâriere de un plan dur rugos, cel mai probabil în cadrul unei căderi de la acelaşi nivel; datează din ziua decesului. Echimoza de la nivelul degetului IV mâna stângă, produsă prin lovire cu sau de un corp dur; datează din ziua decesului. Leziunile menţionate anterior au caracter vital. Au mai fost constatate aspecte lezionale de tipul plăgii punctiforme la nivelul mâinii drepte şi de tipul echimozelor la nivelul toracelui anterior; acestea sunt rezultatul intervenţiei medicale de urgenţă în dimineaţa zilei de 27.03.2022 (puncţie venoasă, compresii toracice). 5.Pentru leziunile de la nivelul feţei – produse prin loviri cu corpuri dure – poziţia victimă – agresor a putut fi faţă în faţă, dar şi victima lateral faţă de agresor. 6.Intre leziunile cranio-faciale şi decesul victimei există o legătură de cauzalitate directă. 7.Alcoolemia din sângele recoltat de la cadavru a fost de 2,33 gr.%o (doi întreg, treizeci şi trei) grame la mie, iar alcooluria din urina recoltată de la cadavru a fost de 2,82 gr.%o (doi întreg, optzeci şi doi) grame la mie, scrie rejust
Conform sentinșei dată pe 19 decembrie 2023 de Tribunalul Bihor, bărbatului, cu antecedente penale, la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, faptă prevăzută și pedepsită de art. 195 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal. În temeiul art. 67 Cod penal i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. lit. a, b si d Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autorităţile publice sau orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implica exercițiul autorităţii de stat si dreptul de a alege, pe o perioada de 5 ani. În temeiul art. 65 Cod penal, pe durata executării pedepsei, i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b si d Cod penal, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată. În baza art. 72 Cod penal si art. 399 alin. 9 Cod procedură penală s-a dedus din pedeapsa aplicata durata reținerii din data de 27.03.2022 si durata arestării preventive si arestului la domiciliu, începând cu data de 28.03.2022, la zi. S-a admis acţiunea civilă exercitată de Serviciul de Ambulanţă Bihor şi a fost obligat inculpatul Ionuț Todea la plata sumei de 45,47 lei reprezentând prejudiciu patrimonial rezultat din contravaloarea serviciilor medicale de urgență și transportul sanitar asistat pacientului mădălin Sas la data de 22.03.2022 precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare calculate de la data scadenței, respectiv 22.03.2022 (data săvârşirii faptei ilicite) şi până la data plăţii efective. În baza art. 397 Cod procedură penală raportat la art. 25 Cod procedură penală cu referire la art. 1357, art. 1381 şi art. 1385 Cod civil s-a admis acţiunea civilă exercitată de părinții victimei, şi fratele acestuia, şi a fost obligat inculpatul la plata sumei totale de 16.473,11 lei reprezentând daune materiale, alcătuită din suma de 146 lei reprezentând contravaloare cosmetizare, igienizare, îmbălsămare cadavre, suma de 4344,96 lei, reprezentând contravaloarea pomenilor pentru înmormântare, suma de 4799,92 lei, reprezentând contravaloare produse alimentare şi nealimentare pentru înmormântare, suma de 1451,10 lei, reprezentând contravaloare produse alimentare şi nealimentare pentru înmormântare, suma de 5731,13 lei contravaloare sicriu, materiale funerare şi servicii specific, şi a fost obligat inculpatul la plata sumei 600.000 lei către fiecare parte civilă, şi la plata sumei de 500.000 lei către partea civilă ### ######### ####, reprezentând daune morale, prejudiciul nepatrimonial. În baza art. 404 alin. 4 lit. c cu referire la art. 249 alin. 1, 5 şi 6 Cod procedura penală, cu trimitere la Decizia nr. ##/2017 din ##/10/2017 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare, inclusiv asupra sumelor de bani care i se cuvin inculpatului ##### #### ##### sau asupra sumelor de bani depozitate în conturi bancare, până la limita sumei de 1.716.473,11 lei. Anchetatorii au constatat că Ionuț Todea i-a aplicat victimei o lovitură cu pumnul în zona feței, în urma căreia acesta a căzut și s-a lovit cu capul de asfaltul părții carosabile, suferind fracturi craniene, leziuni care au condus la decesul victimei. La fața locului s-a deplasat un echipaj medical care a acordat îngrijiri medicale victimei ### ####### ######, însă la ora 06:51 a fost declarat decesul acesteia. Cu ocazia cercetării la fața locului, pe DC 252, în dreptul imobilului cu nr. 130 pe partea carosabilă a fost găsit cadavrul victimei ### ####### ######, care prezenta în zona feței și a nasului, mai multe prelingeri de substanță brun roșcată cu aspect de sânge. De asemenea, cu ocazia examinării cadavrului, s-au observat atât pe buza inferioară cât și pe cea superioară echimoze violacee, iar în cavitatea bucală s-a evidențiat substanță de culoare brun roșcată cu aspecte de sânge. Totodată, în zona capului victimei, pe carosabil s-a evidențiat o pată pronunțată de substanță brun roșcată cu aspect de sânge, formată din mai multe cheaguri, dispuse pe suprafață de 70/100 cm, scrie rejust.ro
A amenințat polițiștii că-i va ţine minte şi de acum în 20 de ani, când le va da bătaie
Instanța a reținut că infracţiunea s-a săvârşit pe fondul unui conflict spontan, cu inculpatul şi victimă aflaţi în stare de ebrietate, generat la rându-i de disensiunile ivite între inculpat şi soţia acestuia. În fapt, victima a intervenit între aceştia pentru a atenua conflictul familial şi, în acest context, inculpatul a ales să adopte forma cea mai extremă de intervenţie, respectiv folosind forţa asupra victimei. Acţiunea impulsivă şi rapidă a inculpatului a fost, la rândul ei, generată de imposibilitatea gestionarii comportamentului social incident în relaţiile cu terţe persoane, aspect care denotă periculozitatea socială a inculpatului, crescută de fondul neaderării la normele sociale, a impulsivităţii crescute, exacerbate şi de consumul de alcool, chiar dacă acesta a refuzat recoltarea probelor de sânge. Aceasta împrejurare de fapt este dedusa de instanţă din celelalte probe administrate în cursul urmăririi penale. În context, s-a observat că atât mobilul faptei cât şi acţiunea vătămătoare au fost puternic sau decisiv influențate de un conflict spontan generat intre victimă şi agresor şi s-au amplificat din cauza stării de ebrietate în care se găseau, deopotrivă, victimă şi inculpatul şi de lezarea orgoliului inculpatului de a fi intervenit o terţă persoană în conflictul care se desfăşura cu soţia lui. În ceea ce-l privește pe inculpat, din procesul-verbal de redare a imaginilor şi sunetelor înregistrate cu dispozitivul bodycam, purtat de primul echipaj ajuns la locul incidentului, rezulta că ##### ##### #### a încercat să o determine pe mama sa, ###### #####, să declare ca ea este cea care a condus autoturismul cu nr. ####### cu care intraseră în șanț şi, totodată, inculpatul s-a manifestat recalcitrant fata de lucrătorii de poliţie, amenințându-i că-i va ţine minte şi de acum în 20 de ani, când le va da bătaie. Comportamentul violent al inculpatului culminat cu acţiunea de suprimare a vieţii victimei, chiar dacă acest rezultat s-a produs din culpă, denotă o periculozitate deosebită a acestuia întrucât acesta a dovedit nu numai că este capabil să îşi exprime autoritatea prin acte de violenţă fizică, dar şi că poate lua viaţa unei persoane în circumstanțe similare sau chiar mai atenuate.
Periculozitatea socială crescută de fondul neaderării la normele sociale, a impulsivităţii crescute, exacerbate şi de consumul de alcool
Rejust.ro scrie că prin apelul declarant, inculpatul ##### #### ##### a solicitat reducerea pedepsei aplicate de prima instanță. ##### în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor, prevăzute de art. 74 Cod penal – reținându-se că infracţiunea a fost comisă pe fondul unui conflict spontan, cu inculpatul şi victimă aflaţi în stare de ebrietate, generat la rându-i de disensiunile ivite între inculpat şi soţia acestuia, acţiunea impulsivă şi rapidă a inculpatului a fost, la rândul ei, generată de imposibilitatea gestionarii comportamentului social incident în relaţiile cu terţe persoane, aspect care denotă periculozitatea socială a inculpatului, crescută de fondul neaderării la normele sociale, a impulsivităţii crescute, exacerbate şi de consumul de alcool, comportamentul violent al inculpatului culminat cu acţiunea de suprimare a vieţii victimei, chiar dacă acest rezultat s-a produs din culpă, denotă o periculozitate deosebită a acestuia întrucât acesta a dovedit nu numai că este capabil să îşi exprime autoritatea prin acte de violenţă fizică, dar şi că poate lua viaţa unei persoane în circumstanțe similare sau chiar mai atenuate, chiar dacă inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei şi în fata organelor de urmărire, dar şi în faţa instanţei, această atitudine de asumare şi de regret manifestat doar la nivel declarativ nu este în măsură, prin ea însăşi, să conducă, la o pedeapsă mai uşoară, faptul că inculpatul are antecedente penale fiind condamnat în trecut pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi deţinere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, precum şi faptul că i s-a aplicat, minor fiind, şi măsura educatia asistării zilnice, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 334 Cod penal şi art. 335 Cod penal – prima instanță i-a aplicat inculpatului o pedeapsă de 10 ani închisoare. În ceea ce priveşte procesul de individualizare a pedepsei, Curtea reţine că acesta reprezintă una dintre cele mai importante şi sensibile operaţiuni juridice de a cărei acurateţe depinde în mod direct reuşita procesului de îndreptare şi recuperare a condamnatului întrucât aceasta presupune, prin evaluarea gravităţii infracţiunii comise şi a periculozităţii infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a inculpatului în raport cu care urmează să se stabilească pedeapsa şi modul de executare a acesteia. În scopul realizării unei cât mai bune evaluări a gravităţii infracţiunii comise şi a periculozităţii infractorului, au fost reglementate mai multe criterii generale de individualizare a pedepsei pe baza cărora judecătorul să poată obţine o imagine clară asupra semnificaţiei sociale a infracţiunii comise şi a persoanei infractorului. În plus, legea instituie obligativitatea prezentării motivelor de fapt avute în vedere în procesul de individualizare pentru a se putea observa modul în care acestea se reflectă în rezultatul evaluării. Caracterul proporţional al pedepsei în raport cu gravitatea infracţiunii şi periculozitatea infractorului nu trebuie să se reflecte doar în natura, durata sau cuantumul acesteia ci şi în modalitatea de individualizare judiciară a acesteia, pentru că altfel există riscul ca efortul depus pentru reintegrarea infractorului să producă efecte contrare scopului urmărit. Ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei. Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate. Pentru a acţiona ca un factor educativ, constrângerea penală trebuie să fie în măsură să forţeze procesele psihice mai profunde ale inculpatului, să influenţeze raţiunea, sentimentul, voinţa acestuia, spre a-l determina să-şi modifice statornic comportamentul. Constrângerea nu poate să nu provoace anumite frământări în conştiinţa individului pedepsit, care să-l determine să-şi modifice conduita ilicită (prevenţiune specială), ca şi în conştiinţa publicului larg care află despre fapta ilicită şi despre pedeapsa aplicată, determinându-l să adopte o conduită conformă cu modelul legal (prevenţiunea generală). Cuantumul pedepsei trebuie să aibă drept consecinţă recuperarea inculpatului, întrucât ceea ce contează, în esenţă, este ca aceasta să aibă acea forţă care să-i arate că a greşit, să îl determine la reflecţie şi la conştientizarea a ceea ce a făcut. Pedeapsa nu trebuie percepută de către inculpat ca o răzbunare din partea comunităţii pentru că s-a abătut de la normele legale şi de convieţuire socială, ci ea trebuie să conducă în final la redarea sa societăţii, aptitudinea coercitivă a pedepsei fiind apreciată numai dacă ţine seama de natura morală a omului, de capacitatea sa de a-şi analiza faptele şi de a se hotărî pentru o conduită compatibilă cu interesele societăţii. Analizând cauza sub acest aspect, deşi şi Curtea, în acord cu prima instanță, reţine ca fiind gravă şi reprobabilă fapta inculpatului în condiţiile în care a lezat însuşi dreptul la viaţă al persoanei în cauză, totuşi pedeapsa la care a fost condamnat de către prima instanţă, 10 ani închisoare, îndreptată spre maximul prevăzut de lege (12 ani închisoare) este excesivă. Astfel fiind, Curtea apreciază pedeapsa de 7 ani închisoare este proporţională cu gravitatea faptei şi periculozitatea infractorului şi aceasta cu atât mai mult cu cât situaţia din antecedent a inculpatului a fost valorificată prin aplicarea regulilor de la recidiva postexecutorie, ceea ce presupune majorarea limitelor de pedeapsă cu o jumătate. Curtea reţine că în mod corect prima instanţă a individualizat pedepsele complementare şi accesorii, interzicând inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. lit. a, b, d Cod penal pe o durată de 5 ani, iar ca pedeapsă accesorie interzicerea exercitării acelorași drepturi. Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, aceasta poate fi doar privarea de libertate, în raport de situația juridică a inculpatului, o altă modalitate de executare nefiind legală. Curtea constată că latura civilă a cauzei nu a fost contestată. Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelul declarat de inculpatul ##### ####-#####, împotriva sentinţei penale nr. ###/P/2023 din data de 19 decembrie 2023 pronunţate de Tribunalul Bihor. Va desființa în parte hotărârea atacată şi rejudecând cauza: Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului ##### ####-#####, pentru comiterea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 195 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal, de la 10 ani închisoare la 7 ani închisoare.
