Bărbatul a fost condamnat ieri la un an de închisoare de Judecătoria Oradea după ce și-a recunoscut vina, iar fata și-a retras plângerea. În schimb a vrut 5000 euro daune morale.
În data de 28.12.2022 minora de 15 ani asistată de mama sa, a sesizat organele de poliţie cu privire la faptul că în perioada martie 2021 – decembrie 2022 un tânăr a distribuit către mai multe persoane din anturajul ei, poze care o puneau într-o situație delicată, pe care i le trimisese ea în perioada în care au avut o relație de prietenie. Pe parcursul cercetărilor a fost extinsă urmărirea penală şi pentru infracțiunea de șantaj, întrucât din declarația persoanei vătămate a rezultat faptul că bărbatul a determinat-o să-i trimită mai multe fotografii şi clipuri, prin amenințarea cu faptul că va distribui imaginile către alte persoane. Fata de 15 ani a declarat că în cursul anului 2020, prin intermediul aplicației Messenger, a început să converseze cu inculpatul după ce acesta i-a dat cerere de prietenie pe Facebook, având la început discuții normale ca niște prieteni. În luna octombrie a anului 2020, într-o conversație, acesta i-a cerut o poză, spunându-i că vrea să vadă cum arată fără pantaloni, astfel că i-a trimis o fotografie în care era îmbrăcată în lenjerie intimă (chiloți) fiind orientată cu spatele. După ce i-a trimis poza, inculpatul i-a cerut în continuare poze și videoclipuri cu ea dezbrăcată, în care să se mângâie în zonele intime, spunându-i că dacă nu îi va mai trimite poze și videoclipuri, va distribui fotografia pe care a trimis-o inițial. De atunci, inculpatul i-a cerut în mod repetat fotografii și videoclipuri în ipostaze indecente, aceasta trimițându-i astfel de înregistrări, fără să poată preciza numărul acestora. A precizat că a făcut asta, întrucât îi era frică că inculpatul va distribui acele fotografii și videoclipuri și altor persoane, aşa cum o amenințase anterior. < În vara anului 2021, s-a întâlnit de două ori cu inculpatul, prima dată lângă terenul de fotbal din localitatea #####, ocazie în care acesta i-a cerut să se sărute – pentru a șterge fotografiile și videoclipurile, însă ea a refuzat, iar inculpatul a plecat din acel loc. A doua întâlnire dintre cei doi s-a petrecut într-un lan de porumb, vizavi de grădina persoanei vătămate, loc indicat de inculpat ca fiind o condiție de-a lui pentru a șterge acele fotografii. În momentul când s-au întâlnit, inculpatul a luat-o în brațe, a sărutat-o, i-a pus mâna pe fese și în zona organelor genitale, cerându-i în mod repetat să întrețină raporturi sexuale cu el. Întrucât a refuzat să dea curs solicitărilor, acesta a plecat>, scrie rejust.ro. Ulterior inculpatul a acuzat-o printr-un mesaj că ea ar fi zis altor persoane despre întâlnirea lor din lanul de porumb, motiv pentru care va distribui, inclusiv părinților, fotografiile și videoclipurile cu ea în ipostaze intime. În luna martie 2022, inculpatul i-a reproșat că ar fi vorbit despre el cu mai multe persoane şi totodată i-a trimis un print screen din care a rezultat faptul că el a trimis o fotografie și un videoclip vecinul persoanei vătămate. În continuare, inculpatul a amenințat-o pe persoana vătămată că va trimite fotografii și videoclipuri și altor vecini ai fetei. În luna ianuarie 2023 fata a aflat de la colegul ei de liceu,că acesta a primit de pe un cont fals de Facebook fotografii și videoclipuri dintre cele trimise de persoana vătămată inculpatului.De asemenea, în cursul lunii ianuarie 2023, o persoană necunoscută, folosind un cont cu un nume necunoscut i-a solicitat prin intermediul aplicației Snapchat alte fotografii cu ea în poziții indecente, șantajând-o că dacă nu îi va trimite fotografiile solicitate, va trimite colegilor ei de clasă mai multe fotografii pe care acea persoană necunoscută le-ar deține cu minora dezbrăcată și în ipostaze intime. ;Cu acea ocazie, persoanei vătămate i s-a trimis de pe acel cont de SnapChat cu numele ###### #### un videoclip în care rulau mai multe fotografii cu ea în ipostaze indecente. Inculpatul cunoștea ce vârstă are ea, în ce clasă se afla, precum și data ei de naștere de pe profilul de Facebook. A precizat că nu a avut nicio relație de iubire cu inculpatul ci doar au purtat conversații telefonic, precum și convorbiri prin intermediul aplicațiilor Messenger și SnapChat (prin mesaje vocale și text). În luna martie a anului 2023 inculpatul i-a trimis o dovadă persoanei vătămate că acesta a trimis pozele și videoclipurile în cauză vecinului ei, motiv pentru care, de teamă, minora i-a povestit mamei cele petrecute şi împreună au sesizat organele de poliție. Din procesul-verbal de redare a conținutului mesajelor vocale trimise de inculpat persoanei vătămate, a rezultat că acesta i-a spus ironic minorei să stea liniștită, că el i-a trimis laltui băiat un videoclip și o fotografie cu ea și că va trimite în continuare și altor persoane, să vadă toată lumea cine este . Tot prin intermediul acelor mesaje vocale, inculpatul i-a spus persoanei vătămate că nu îl interesează, că va trimite în continuare fotografii și videoclipuri cu ea mai multor persoane, deoarece așa vrea el și nu îi pasă de nimeni. Coleg de școală al fetei, audiat ca martor a declarat că aceasta i-a povestit că a avut o relaţie cu un băiat mai mare a cărui vârstă era cuprinsă între 20 – 25 de ani , fiind „iubiți”, fără să îi dea alte detalii. Fata i-a mai spus că a trimis acelui băiat, la cererea lui, fotografii cu ea în lenjerie intimă și în ipostaze indecente şi că acesta a amenințat-o că dacă nu-i va mai trimite și alte fotografii și videoclipuri, va distribui poza mai multor persoane din cadrul școlii lor. În luna ianuarie 2023 a primit un mesaj prin intermediul aplicației Instagram de la un cont necunoscut, ce conţinea un colaj în care erau cinci fotografii indecente însoțite de un mesaj ,,#### este prietena ta #####”, în fotografiile respective recunoscând-o pe colega lui .Despre fotografiile respective martorul a precizat că a auzit prin școală că au fost distribuite între mai mulți elevi, însă fără să poată preciza numele colegilor la care au ajuns. După ce a primit fotografiile indecente, i le-a trimis persoanei vătămate, iar cu acea ocazie minora i-a spus că sunt dintre fotografiile trimise băiatului cu vârsta de aproximativ 20 – 25 de ani, de care îi povestise. A precizat că nu mai deţine conversaţiile sau imaginile primite, a blocat contul de la care le primise, cont care a fost şters ulterior. A auzit că şi alte persoane din liceu ar fi primit asemenea fotografii cu persoana vătămată în ipostaze intime, dar nu le poate indica. Martorul , vecin cu persoana vătămată minoră şi prieten al inculpatului, a declarat că în primăvara anului 2022, în timp ce inculpatul era plecat la muncă în străinătate, acesta i-a trimis 2 – 3 fotografii cu persoana vătămată în ipostaze indecente, fără să își amintească dacă a primit și vreun videoclip, atrăgându-i atenția cu privire la „activitățile vecinei” sale. Inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere pe parcursul urmăririi penale. În cursul cercetării judecătorești, la termenul de judecată din data de 12.03.2024, avocatul persoanei vătămate a depus la dosar declarația notarială autentificată prin care persoana vătămată arată că îşi retrage plângerea prealabilă formulată împotriva inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de violare a vieții private, prev. de art. 226 al. 2 Cod penal şi că față de infracțiunea sus menționată nu mai are nicio pretenție de natură penală sau civilă . La același termen de judecată, avocatul inculpatului, a depus la dosar cu privire la infracțiunea de șantaj, declarație notarială autentificată , prin care inculpatul a declarat că dorește să uzeze de procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, prev. de art. 374 al. 1 C.p.p. coroborat cu art. 396 al. 10 C.p.p., recunoaște în totalitate infracțiunea de șantaj astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu, fiind de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității. < În cauză vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită cu următoarele mijloace de probă: plângerea şi declarația persoanei vătămate; declarațiile martorilor, proces-verbal de redare a mesajelor vocale, suportul optic, print-screen cu mesaje şi declarații inculpat. Luând în considerare toate aceste probe, instanța apreciază că în prezenta cauză există probe certe de vinovăție, prezumția de nevinovăție instituită de art. 23 alin. 11 Constituție, art. 6 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art.4 C.pr.pen., fiind răsturnată. Potrivit dispozițiilor art.158 alin. 1 Cod penal, retragerea plângerii prealabile poate interveni până la pronunțarea unei hotărâri definitive, în cazul infracțiunilor pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale este condiționată de introducerea unei plângeri prealabile. De asemenea, potrivit art. 158 al. 2 cod penal, retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă. Conform art. 226 alin.3 Cod penal, în cazul infracțiunii de violarea vieții private, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. ##### în vedere dispozițiile legale menționate mai sus şi faptul că persoana vătămată şi-a retras plângerea prealabilă cu privire la infracțiunea de violarea vieții private în formă continuată, prev. de art. 226 alin.2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin.1 Cod penal, instanța va constata că sunt îndeplinite condițiile privind înlăturarea răspunderii penale, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. (1), (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. g) Cod procedură penală rap. la art. 226 alin.3 Cod penal, va înceta procesul penal având ca obiect săvârșirea de către inculpat, a infracțiunii de violarea vieții private în formă continuată, prev. de art. 226 alin.2 Cod penal cu aplic. art. 35 alin.1 Cod penal, ca urmare a retragerii plângerii. În drept, fapta inculpatului care, în perioada octombrie 2020 – ianuarie 2023 a amenințat-o pe persoana vătămată minoră că va distribui mai multor persoane imagini și videoclipuri compromițătoare cu aceasta, în cazul în care nu va da curs cererii sale de a-i mai trimite fotografii și/sau videoclipuri în ipostaze indecente, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj, prev. şi ped. de art. 207 al.1 şi 2 Cod penal, text de lege în baza căruia, făcând şi aplicarea art. 396 alin.10 Cod procedură penală instanța îi va aplica o pedeapsă de 1 an închisoare. La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 74 C.pen., limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru infracțiunea săvârșită, reduse cu 1/3 ca urmare a procedurii recunoașterii învinuirii, circumstanțele reale ale faptei, diferența mare de vârstă între inculpat şi persoana vătămată minoră, perioada mare de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională şi atitudinea sfidătoare a inculpatului rezultată din mesajele trimise, precum şi rezonanța faptei în unitatea școlară în care minora învață. Pe de altă parte instanța a avut în vedere circumstanțele personale ale inculpatului care a recunoscut comiterea faptei, a depus diligențe pentru a se înțelege cu persoana vătămată şi nu are antecedente penale. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei instanța constată că, în cauză sunt îndeplinite condiţiile art. 91 C. pen., pedeapsa stabilită pentru infracţiune fiind de 1 an închisoare, şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţi, iar în raport de persoana acestuia, de vârstă, faptul că este integrat social, munceşte în străinătate cu contract de muncă precum şi de posibilităţile de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă şi fără executarea acesteia, dar se impune supravegherea conduitei lui pentru o perioadă determinată. #### de gradul de pericol social concret al faptei, instanţa apreciază că suspendarea executări pedepsei sub supraveghere ar fi suficientă pentru a înţelege consecinţele faptelor sale şi pentru a se preveni comiterea de către inculpat a altor infracţiuni de acelaşi gen. Astfel în baza art. 91 C.pen., va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 92 alin.1 C.pen>, scrie rejust.ro
Sub aspectul laturii civile, se reţine că la termenul de judecată din 12.03.2024 persoana vătămată minoră ######## ##### ###### s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 euro daune morale raportat la infracțiunea de şantaj. Poziţia acesteia a fost exprimată de avocatul desemnat din oficiu după ce s-a admis procedura în cazul recunoașterii învinuirii, imediat după depunerea de către avocatul inculpatului a unor înscrisuri. Instanţa apreciază că în cauză cercetarea judecătorească nu a început deoarece instanţa nu a procedat la administrarea vreunor probe şi nu a audiat inculpatul, astfel că acţiunea civilă nu poate fi respinsă ca inadmisibilă. Instanţa reţine că răspunderea civilă delictuală are la bază repararea prejudiciului cauzat unei persoane, în situaţia în care, fapta este săvîrşită cu vinovăţie. Astfel, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Pentru a putea fi antrenată această răspundere trebuie îndeplinite trei condiţii, şi anume să existe un prejudiciu; să existe unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei celui ce a cauzat prejudiciul, constînd în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat şi a generat o anumită faptă vătămătoare. Se constată că în speţă sunt îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului, respectiv existenţa unui prejudiciu de ordin moral produs părţii civile, nereparat încă, produs ca urmare a faptei ilicite a inculpatului, legătura de cauzalitate dintre infracţiunea săvârşită şi prejudiciul produs, precum şi vinovăţia inculpatului, ca atitudine psihică faţă de faptă şi urmările acesteia. În jurisprudenţa sa, Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie a statuat că daunele morale trebuie stabilite de instanţa de judecată prin evaluare, însă pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru ca să nu se ajungă la o îmbogăţire fără just temei este necesar să fie luate în considerare suferinţele fizice şi morale susceptibil în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului, precum şi toate consecinţele acesteia, aşa cum rezultă din probele administrate . Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Tolstoy Miloslovsky contra Regatului Unit, a stabilit că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având în vedere şi gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii adusă acestora. ##### în vedere că nu este posibilă identificarea unor criterii științifice exacte pentru stabilirea cuantumului daunelor morale, aprecierea prejudiciului moral nu se rezumă la determinarea prețului suferinței psihice care este inestimabil, ci înseamnă aprecierea multilaterală a tuturor evenimentelor negative ale prejudiciului şi implicația acestuia, pe toate planurile sociale ale părții civile. În aceste condiţii, instanţa a apreciat că părţii civile minore ######## ##### ###### i se cuvine suma de 2.500 lei despăgubiri pentru daune morale, sumă pe care o apreciază suficientă pentru repararea prejudiciului nepatrimonial suferit raportat la importanţa valorilor lezate şi măsura în care au fost lezate aceste valori, faptul că s-a justificat de către partea vătămată că i-a fost afectată în mod negativ participarea la viața socială şi de familie, comparativ cu situația anterioară vătămării produse prin fapta inculpatului, din declarația martorului rezultând starea de tulburare psihică creată părţii civile.
