La Înalta Curte de Casație și Justiție a fost fixat termenul pentru pronunțarea unei hotărâri de dezlegare a unor chestiuni de drept în materie penală. Termenul pentru pronunțare este 22 mai 2024.
Înalta Curte a fost sesizată cu următoarele chestiuni de drept:
“1. Dacă lăsarea neaplicată a unor dispoziții din dreptul intern care se circumscriu standardului național de protecție referitor la previzibilitate legii penale este compatibilă cu art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului?
2. Dacă concursul de legi penale în timp este susceptibil de tratament juridic diferit, în funcție de natura infracțiunii, fără încălcarea legalității incriminării, respectiv a art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art.23 alin. (12) din Constituția României, art. 15 alin (2) din Constituția României și fără încălcarea art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin introducerea unui tratament discriminatoriu?
3. Dacă în absența unor criterii prestabilite prin lege care să definească noțiunile de “risc sistemic de impunitate” “număr semnificativ de cauze” instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiile legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art. 7 în CEDO?
4. Dacă, prin raportare la principiul separației puterilor în stat consacrate art. 1 alin (4) din Constituția României evaluare a riscului sisteme de impunitate este compatibilă cu atribuția de judecată ce revine unei instanțe investită cu soluționarea unei cauze concrete sau aduce la preluarea unor atribuții ce aparțin autorităților cu competențe în domeniul de reglementare al politicilor penale?
5. Dacă riscul sistemic de impunitate, apreciaT ca atare legitimează/justifică întreruperea cursului prescripției de o manieră clandestină prin acte care nu se comunică suspectului sau inculpatului, fără a se crea o stare de incertitudine perpetua dată de imposibilitatea unei aprecieri a intervalului de timp în care poate fi tras la răspundere penală cu încălcarea art. 7 din CEDO? “
Instanța de trimitere apreciază că se impune lămurirea chestiunilor de drept amintite, prin oferirea unui răspuns pentru întrebările adresate ce au element comun măsura în care se constată o incompatibilitate ori neconcordanță între hotărârile CJUE și CEDO și Constituție, judecătorului îi revine sarcina de a stabili cui i se acordă prioritate, respectiv unuia dintre instrumentele internaționale, asumate potrivit principiilor constituționale, conform art. 20 (Tratatele internaționale privind drepturile omului) și art.. 148 (integrarea în Uniunea Europeană) din Constituția României sau Constituția României.
Totodată, Curtea în opinia ei, arată că în fața unei asemenea alegeri, instanțele vor trebui să acorde prioritate standardului cel mai favorabil de protecție, conform legii fundamentale a statului, respectiv Constituției României, a cărei respectare constituie principală obligație a judecătorului național, ar respectarea standardului urmează a fi folosit drept singur element ce poate determina ordinea de prioritate în cazul unui concurs de reglementări obligatorii.
