Legile de transpunere a Directivelor europene privind dreptul la apărare modifică și completează o serie de acte normative, printre care se numără și Legea 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, care prevede, conform noii legi, mențiunea referitoare la transpunerea normelor Uniunii Europene, au fost publicate marți, 7 mai, în Monitorul Oficial al României.
După articolul 110 din Legea 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat se introduce mențiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene, cu următorul cuprins:
• Prezenta lege transpune dispozițiile art. 6 alin. (4) lit. a) și alin. (5), art. 18 și ale art. 20 alin. (3) din Directiva (UE) 2016/800 a Parlamentului European și a Consiliului privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 21 mai 2016.
În ceea ce privește modificările aduse Codului de procedură penală prin Legea 122/2024 pentru introducerea, modificarea sau completarea mențiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene în cuprinsul unor acte normative, se prevede că orice neexercitare a dreptului de a fi asistat de un avocat ales pe parcursul procesului penal trebuie să fie voluntară şi neechivocă şi nu împiedică exercitarea ulterioară, oricând pe parcursul procesului penal, a acestui drept.
Potrivit noii reglementări, la articolul 10, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins:
• (7) Orice neexercitare a dreptului de a fi asistat de un avocat ales pe parcursul procesului penal trebuie să fie voluntară și neechivocă și nu împiedică exercitarea ulterioară, oricând pe parcursul procesului penal, a acestui drept. În cazul neexercitării dreptului de a fi asistat de un avocat ales, suspectul sau inculpatul este informat de către organele judiciare, într-un limbaj simplu și accesibil acestuia, cu privire la conținutul dreptului și la posibilele consecințe ale neexercitării acestuia.
În plus, la articolul 89, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin. (1^1)-(1^3), cu următorul cuprins:
• „(1^1) Suspectul sau inculpatul poate să nu își exercite dreptul de a fi asistat de un avocat ales. Neexercitarea acestui drept de către suspect sau inculpat trebuie să fie voluntară și neechivocă, poate fi adusă la cunoștința organului judiciar oral sau în scris și nu împiedică exercitarea ulterioară, oricând pe parcursul procesului penal, a dreptului de a fi asistat de un avocat ales.
• (1^2) Dacă suspectul sau inculpatul nu își exercită dreptul de a fi asistat de către un avocat ales în condițiile prevăzute la alin. (1^1), organul judiciar îl informează, într-un limbaj simplu și accesibil, asupra conținutului dreptului prevăzut la art. 83 lit. c), asupra posibilelor consecințe ale neexercitării acestuia, precum și asupra posibilității de a-și exercita ulterior, oricând pe parcursul procesului penal, dreptul de a fi asistat de către un avocat ales.
• (1^3) Decizia suspectului sau a inculpatului privind neexercitarea dreptului de a fi asistat de un avocat, caracterul voluntar și neechivoc al acesteia, precum și informarea prevăzută la alin. (1^2) se consemnează în scris de către organul judiciar”.