În luna decembrie 20201, Curtea de Justiție a statuat că Ungaria nu a respectat normele dreptului Uniunii referitoare printre altele la procedurile de acordare a protecției internaționale și de returnare a resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală. Această neîndeplinire a obligațiilor privea limitarea accesului la procedura de protecție internațională, detenția ilegală a solicitanților acestei protecții în zone de tranzit și nerespectarea dreptului lor de a rămâne pe teritoriul maghiar până la adoptarea unei decizii definitive cu privire la calea de atac a acestora împotriva respingerii cererii lor, precum și îndepărtarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală.
Apreciind că Ungaria nu s-a conformat încă hotărârii din 2020 (cu excepția părții referitoare la zonele de tranzit, pecare Ungaria le închisese deja înainte de pronunțarea acestei hotărâri), Comisia Europeană a introdus o nouă acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor având ca obiect impunerea unor sancțiuni financiare.
În hotărârea sa, Curtea constată că Ungaria nu a luat măsurile necesare pentru executarea hotărârii din 2020 în ceea ce privește accesul la procedura de protecție internațională, dreptul solicitanților acestei protecții de a rămâne în Ungaria până la adoptarea unei decizii definitive cu privire la calea de atac a acestora împotriva respingerii cererii lor și îndepărtarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală.
Or, procedând astfel, acest stat membru, cu încălcarea principiului cooperării loiale, evită în mod deliberat aplicarea politicii comune a Uniunii în materie de protecție internațională în ansamblul său, precum și a normelor privind îndepărtarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală. Acest comportament constituie o amenințare importantă pentru unitatea dreptului Uniunii, care afectează în mod foarte grav atât interese private, mai ales pe cele ale solicitanților de azil, cât și interesul public. În special, neîndeplinirea obligațiilor de către Ungaria, care are ca efect să transfere celorlalte state membre răspunderea care îi revine, inclusiv pe plan financiar, de a asigura, în conformitate cu dreptul Uniunii, primirea solicitanților de protecție internațională, examinarea cererilor acestora și returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală, afectează în mod grav principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii între statele membre.
Întrucât această neîndeplinire a obligațiilor constituie o încălcare inedită și deosebit de gravă a dreptului Uniunii, Curtea obligă Ungaria la plata unei sume forfetare de 200 de milioane de euro și a unei penalități cu titlu cominatoriu de 1 milion de euro pe zi de întârziere.
.