Din totalul de 6585 cauze înregistrate la nivel național având ca obiect sesizări privind săvârșirea de infracțiuni sub influența unor substanțe interzise, procentul cauzelor soluționate și al tipurilor de soluții dispuse este următorul: 27,02% clasări, 0,61% 12renunțări la urmărire penală, 2,78% ARV, 31,71% rechizitorii, 37,89% în lucru. La Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel Oradea din 173 cauze, 172 soluționate 106 sunt clasări, 1 dosar e în lucru, 172 au fost soluționate.
Potrivit documentului este o problemă tratată diferit de instanțele românești.Documentul constată o practică neunitară a soluțiilor adoptate de organele de urmărire penală și de instanțele de judecată. Drept care, evidențiază necesitatea unei coordonări mai eficiente a autorităților implicate în combatera traficului de droguri și a infracțiunilor asociate. Totodată, recomandă o atenție sporită în educarea publicului și a șoferilor cu privire la riscurile și consecințele conducerii sub influența substanțelor interzise.Inspecția judiciară a stabilit că, în perioada 2020-2022, la nivel național au fost înregistrate 6.585 de cauze având obiect infracțiuni săvârșite sub influența substanțelor interzise. Un procent 27,02% au fost soluționate prin clasare. În mai puțin de 1% din cazuri, 0,61%, s-a renunțat la urmărirea penală. Alte 27,8% din dosare s-au soluționat prin acorduri de recunoaștere a vinovăției, iar 31,71% prin rechizitorii.
Raportul a fost realizat în contextul accidentului provocat în stațiunea 2 Mai, de Vlad Pascu. Autorii prezintă amploarea amploarea și complexitatea infracțiunilor comise sub influența substanțelor interzise în România. Analiza acoperă o perioadă de trei ani, între 2020 și 2023.
Raportul elaborat de Inspecția Judiciară
Documentul prezentat arată că în intervalul analizat, ianuarie 2020 – iunie 2023 au fost identificate peste 6.500 de cauze având ca obiect deținerea și utilizarea de substanțe interzise. Inspecția Judiciară a verificat date statistice puse la dispoziție de parchete și instanțe, dar și hotărârile judecătorești relevante.
Raportul arată că cele mai multe infracțiuni sunt legate de conducerea vehiculelor sub influența drogurilor. Un număr semnificativ de cazuri au fost soluționate cu condamnări sau amenzi. Autorii atrag atenția asupra necesității unor măsuri legislative mai stricte și a unei coordonări mai eficiente între autorități. Doar astfel poate fi combătut un fenomen care ia amploare și depășește capacitatea de combatere a autorităților române.
Propuneri făcute de Inspecția Judiciară
Raportul făcut public are și o serie de propuneri pentru autoritățile implicate în combaterea traficului și consumului de droguri. Inspecția Judiciară propune următoarele:
- Completarea Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul drogurilor 2022-2026 cu obiective clare pentru combaterea conducerii sub influența drogurilor;
- Analiza practicii neunitare la nivelul autorităților implicate în combaterea consumului/traficului de droguri pentru identificarea celor mai bune abordări în constatarea și instrumentarea cauzelor având ca obiect infracțiuni săvârșite sub influența substanțelor interzise;
- Monitorizarea constantă a acestui tip de infracționalitate și adoptarea unor măsuri legislative suplimentare pentru a întări cadrul juridic și a spori eficiența aplicării legii.
Majoritatea cazurilor soluționate cu amenzi
Inspecția Judiciară a arătat că au fost soluționate cu amenzi 12,5% din cazurile ajunse în instanță. Doar în 8,7% din dosarele instrumentate au fost aplicate pedepse de închisoare cu executare. În cele mai multe dosare s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (43,1%) sau amânarea pedepsei cu închisoarea (27,3%).
Pedeapsa complementară de interzicere a dreptului de a conduce a fost aplicată în 15% dintre cazuri. Iar obligația prevăzută de art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal a fost instituită pe durata termenului de supraveghere în 44% dintre soluțiile de amânare a aplicării pedepsei.
În acest context, Inspecția Judiciară subliniază că infracțiunile săvârșite sub influența drogurilor reprezintă un procent redus din activitatea procurorilor. Chiar dacă fenomenul consumului de droguri are o amploare foarte mare în România, așa cum au confirmat mai mulți oficiali.
