Miercuri, 26 iunie 2024, Klaus Iohannis, Președintele României, a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 272/07.05.2024).
Practic, în scopul de a descuraja traficul de persoane, traficul de minori și sclavia prin noua modificare se elimină posibilitatea de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere a infracțiunilor anterior enumerate.
Combaterea traficului de persoane reprezintă o prioritate pentru autoritățile române, ca urmare a impactului negativ asupra persoanelor traficate, a caracterului complex și transfrontalier al acestui fenomen, a mobilității și flexibilității grupărilor organizate, în paralel cu profesionalizarea infractorilor cu specializare pe segmentul victimizării fințelor.
Asociat și cu denumire de sclavie modern, traficul de persoane reprezint o amenințare pentru libertatea, integritate fizică și psihică și pentru viața celor care sunt victimizați în această formă de criminalitate ce produce în lume milioane de drame omenești.
Elementul caracteristic al traficului de persoane constă în exploatarea ființei umane – de altfel trăsătură comună a unei sfere largi de fenomene, precum obligarea ființelor umane la prostituție, cerșetorie sau muncă forțată, organizarea unor grupuri infracționale formate din minori, scopul find acela al câștigului material. Victimele traficului sunt cetățeni români, străini, apatrizi, cetățeni ai statelor membre UE/ SEE sau ai Confederației Elvețiene și cei care beneficiază de prevederile art. 50 din Tratatul privind Uniunea European, persoane adulte și minore, victime ale tuturor formelor de exploatare: exploatare sexuală, exploatare prin muncă forțată, exploatare prin constrângerea la comiterea de activități ilegale, cerșetorie forțat, trafic de organe, celule și țesuturi umane.
În ultimii ani, s-au menținut modurile de exploatare clasice, respectiv exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă forțată și obligarea la practicarea cerșetoriei. Traficul intern rămâne preponderent, o proporție semnificativă dintre victime fiind exploatate pe teritoriul României.
În ceea ce privește traficul de minori, săvârșirea acestei infracțiuni vizează, în cea mai mare proporție, exploatarea sexuală a tinerelor cu vârste între 14 și 17 ani, săvârșită cu predilecție pe plan intern. În ceea ce privește traficul extern, principalele mari de destinație, în perioada 2015‑2023 au fost: Italia, Spania, Germania și Marea Britanie.
În ceea ce privește importanța reglementării normative a fenomenului traficului de persoane, această joacă rolul consistent al orientării acțiunilor instituționale ale agenților sociali care participă în diferitele arii de intervenție fie către combaterea infracționalității, fie către intervenția bazată pe conceptele de prevenire, cea care urmărește protecția și asistență specializată a victimelor, ori cooperarea între instituții sau între acestea și organizațiile societății civile de profil.
Exploatarea sexuală a victimelor identificate și înregistrate în sistemul românesc anti-trafic în această perioadă este de departe cea mai întâlnită, cu o pondere de 71% victime astfel exploatate, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
