Luni, 15 iulie 2024, Klaus Iohannis, Președintele României, a semnat Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială (P2L-x 164/04.04.022).
Prin proiectul de act normativ se aduc modificări Capitolului V „Dispoziții privind asistența judiciară dintre România și Statele Membre ale Uniunii Europene”, determinate de noile acte normative adoptate la nivelul Uniunii Europene în materie.
- Articolul 8 va avea următorul cuprins:
“Art.8.- Cererea de comunicare de acte și documentele anexate cererii vor fi traduse de instanță sau de părți, după caz.”
- La articolul 21, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Cererea de comisie rogatorie, precum și răspunsul primit din partea statului solicitat vor fi traduse de instanță sau de părți, după caz.”
La articolul 21, alineatul (3) se abrogă.
- Articolul 35 va avea următorul cuprins:
„Art.35.- (1) Ministerul Justiției este autoritatea centrală română desemnată în temeiul art. 4 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2020/1784 și al art.4 alin.(l) din Regulamentul (UE) 2020/1783.
Ministerul Justiției efectuează comunicările în legătură cu informațiile care sunt necesare în temeiul art. 33 din Regulamentul (UE) 2020/1784, precum și al art. 31 din Regulamentul (UE) 2020/1783.
- În temeiul art.4 alin.(3) din Regulamentul (UE) 2020/1783, Ministerul Justiției îndeplinește atribuții referitoare Ia luarea unei decizii privind cererile formulate în baza art.19 din același regulament.”
Art.ll.- (1) În cuprinsul art.32 alin.(l) din Legea nr. 189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială, republicată, titlul „Regulamentului (CE) nr.1.393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială („notificarea sau comunicarea actelor”) și abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1.348/2000, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) seria L nr. 324/79 din 10 decembrie 2007” se înlocuiește cu „Regulamentului (UE) 2020/1.784 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2020 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială (notificarea sau comunicarea actelor) (reformare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) seria L nr.405 din 2.12.2020″.
(2) În cuprinsul art.33 alin.(l) din Legea nr. 189/2003, republicată, titlul „Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.206/2001 din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) seria L nr. 174 din 27 iunie 2001” se înlocuiește cu „Regulamentului (UE) 2020/1.783 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2020 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială (obfinerea de probe) (reformare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) seria L nr. 405 din 2.12.2020″.
Începând cu data de 01.07.2022 devin aplicabile dispozițiile a două noi acte normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, având ca obiect de reglementare comunicarea actelor judiciare și extrajudiciare, respectiv obținerea de probe în statele membre.
Astfel, de la data sus-menționată, dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 se abrogă succesiv, devenind aplicabile dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2020/1784 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2020 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială (notificarea sau comunicarea actelor) (reformare).
De asemenea, începând cu aceeași dată, Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 se abrogă succesiv, devenind aplicabile dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2020/1783 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2020 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială (obținerea de probe) (reformare).
Este de menționat faptul că noile regulamente menționate nu ridică probleme de aplicare, întrucât păstrează din precedentele regulamente regula transmiterii directe a cererilor de asistență între autoritățile judiciare sau prin intermediul acestora (în cazul notarilor publici, executorilor judecătorești sau altor autorități cu atribuții în comunicarea/notificarea actelor). Scopul declarat al Regulamentelor este de a urmări îmbunătățirea eficacității și a celerității procedurilor judiciare, prin asigurarea rapidității transmiterii actelor judiciare/extrajudiciare către destinatar, precum și a executării cererilor având ca obiect administrarea probelor.
Proiectul de lege cuprinde norme menite să asigure o abordare uniformă în materia cererilor de asistență judiciară internațională ce fac obiectul reglementării, în ceea ce privește împărțirea sarcinilor între autoritățile române solicitante (instanțele judecătorești) și Ministerul Justiției (autoritate centrală).
Astfel, similar cererilor având ca obiect obținerea de informații asupra dreptului străin, precum și celor de comunicare de acte/obținere de probe între statele membre, reglementate în Capitolul IV și Capitolul V din Lege, se propune ca și în cazul cererilor de asistență (comunicare de acte și comisii rogatorii) formulate în raport cu state terțe, traducerea cererii și, după caz, a răspunsului la cerere, să se realizeze de instanța română solicitantă sau părți, după caz. În prezent, instanța română solicitantă are în sarcină doar traducerea actelor judiciare anexate cererii de comunicare de acte; sarcina traducerii cererilor de comunicare de acte și comisie rogatorie, precum și a răspunsului la cererea de comisie rogatorie revenind Ministerului Justiției.
Reglementarea propusă în prezentul proiect ar contribui la o instrumentare mai rapidă a transmiterii cererilor de asistență și, implicit, la o soluționare mai rapidă a procesului civil. În practică, Ministerul Justiției a constatat cazuri în care instanțele române transmit către autoritatea centrală atât cererea de asistență, cât și traducerea sa, în scopul asigurării celerității de tratament a cererii.
