În practica judiciară s-a pus problema dacă, în situația în care se instituie măsuri asigurătorii pentru a garanta repararea pagubei produse prin infracțiunea de evaziune fiscală, iar ulterior inculpatul achită debitul principal, fără a efectua plata accesoriilor, se poate dispune ridicarea măsurii asigurătorii? (Tribunalul Olt).
- Materia: penal
- Subcategoria: alte tipuri de cauze
- Acte normative incidente: Decizia ÎCCJ nr. 17/2015
- Cuvinte cheie: ridicare măsură asigurătorie; evaziune fiscală
Într-o opinie, s-a arătat că accesoriile fiscale sunt parte a prejudiciului produs prin infracțiune, ca urmare măsura asigurătorie se poate ridica doar după plata acestora.
Într-o altă opinie, procesele-verbale de calcul al accesoriilor fiscale se pot ataca pe cale separată, deoarece se referă la perioade diferite de cea reținută în rechizitoriu ca interval în care s-a comis infracțiunea, ca urmare măsurile asigurătorii se pot ridica și dacă acestea nu au fost achitate.
În opinia INM, pentru clarificarea problemei sunt necesare câteva precizări. Astfel, trebuie să distingem între prejudiciul produs prin comiterea infracțiunii de evaziune fiscală de care se ține seama la încadrarea juridică a acestei fapte și care este echivalentul taxelor și impozitelor de la plata cărora s-a sustras inculpatul (debitul principal) și paguba la repararea căreia acesta poate să fie obligat în caz de condamnare, care cuprinde debitul principal și accesoriile fiscale, potrivit deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 17/2015, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii.
Față de cele de mai sus, participanții, în unanimitate, au apreciat că măsura asigurătorie luată pentru a garanta repararea pagubei produse prin infracțiune are în vedere atât damnum emergens, cât și lucrum cessans, și au fost de acord cu punctul de vedere al INM, în sensul că pentru ridicarea acesteia ca urmare a constatării că prejudiciul a fost acoperit este nevoie să se fi plătit atât debitul principal, cât și accesoriile fiscale.
Acest punct de vedere se referă exclusiv la problema teoretică mai sus expusă, toate celelalte aspecte ce rezultă din analiza practicii judiciare invocate de autorii întrebării și care pun în discuție diferența dintre întinderea prejudiciului pretins față de prejudiciul dovedit excedând limitelor prezentului material.
