În temeiul art. 29 alin 4 din Legea nr. 47/1992, Judecătoria Oradea a hotărât ieri că dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 şi a art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia RIL. nr. 15/2023 în raport de efectele deciziei Curţii Constituţionale nr. 176/2022 asupra art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, invocată de un bihorean într-un dosar
Pe rolul Judecătoriei Oradea a fost ieri pronunţarea asupra cererii de sesizare de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 452 alin. (1) lit. h din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal şi art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, <în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. ##/2023 din 18 septembrie 2023 în dosarul nr. ####/1/2023 pronunţată în recurs în interesul legii, în raport de efectele deciziei Curţii Constituţionale nr. 176/2022 asupra art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, excepţie invocată de inculpatul ##### ###### #####, în dosarul nr. ####/271/2024 al Judecătoriei ######.Prin cererea înregistrată la Judecătoria ###### la data de 17.07.2024, în dosarul nr. ####/271/2024, inculpatul ##### ###### #####, prin avocatul ales, a invocat excepţia de neconstituționalitate a disp. art. 452 alin. (1) lit. h din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal şi art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, în interpretarea dată de Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. ##/2023 din 18 septembrie 2023 în dosarul nr. ####/1/2023 pronunţată în recurs în interesul legii, în raport de efectele deciziei Curţii Constituţionale nr. 176/2022 asupra art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006>, scrie rejust.ro. Inculpatul prin avocatul ales a solicitat ca după examinarea condițiilor de admisibilitate, prezenta excepție să fie înaintată Curții Constituționale a României, pentru efectuarea controlului de legalitate. ; În motivarea excepţiei, petentul a arătat că urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a deciziei nr. ###/2022 privind infracțiunea de contrabandă asimilată, deși s-a reținut aceeași latură obiectivă organul de urmărire penală a considerat că se impune schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de deținere în afara antrepozitului fiscal, în considerarea faptului că odată dezincriminată această infracțiune de contrabandă, fapta ar rămâne în continuare prevăzută de legea penală, însă cu referire la art. 452 alin. 1 lit. „h” din Codul Fiscal. Astfel s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de contrabandă asimilată în infracțiunea de deținere în afara antrepozitului fiscal. Or, aceasta operațiune, având în vedere că se discută despre 2 (două) infracțiuni cu conținut juridic total diferit (adică latură obiectivă și obiect juridic diferit) este total nelegală în condițiile în care vizează aceeași stare de fapt. În acest context, apreciază că dispozițiile art. 452 alin. 1 lit. „h” Cod Fiscal în interpretarea dată prin decizia nr. ## din 18 septembrie 2023 pronunțată într-un recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că efectul deciziei CCR ######## este acela că fapta de contrabandă asimilată continuă să își păstreze tipicitatea în norma prev. de art. 452 alin. 1 lit. „h” Cod Fiscal, este neconstituțională, întrucât Înalta ##### și-a alocat drept de legiferare, încălcându-se separarea funcțiilor judiciare prev. de art. 1 alin. (4) din Constituția României și mai mult, a legiferat într-un mod nelegal și contrar nomelor de drept, încălcându-se principiul legalității prev. de art. 1 alin. (5) din Constituția României. A învederat că acest context creează premisa unei eventuale condamnări a inculpaților într-un alt temei, decât cel al legii, întrucât decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție nu are natura juridică a unei legi, fiind astfel încălcate și dispozițiile art. 23 alin. (12) din Constituție, care prevede că singurul temei al răspunderii penale este legea. Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine: Excepția de neconstituționalitate constituie un mijloc procedural prin intermediul căruia se asigură, în condițiile legii, analiza conformității anumitor dispoziții legale cu Constituția României. Potrivit art. 146 lit. d) din Constituția României, competența de a hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești, revine Curții Constituționale. Sesizarea Curții Constituționale nu se face direct, căci Legea nr. 47/1992 stabilește un veritabil filtru, în virtutea căruia instanța efectuează un examen cu privire la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate, în funcție de care admite sau respinge cererea de sesizare a instanței de contencios constituțional. ##### procedurală reglementată de art. 29 din Legea nr. 47/1992 nu oferă instanței în fața căreia se invocă excepția posibilitatea de a controla constituționalitatea propriu-zisă a prevederilor legale contestate, ci doar de a aprecia asupra condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate. Din redactarea art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale rezultă că cerințele de admisibilitate ale excepției sunt și cele de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții cu excepția ridicată, respectiv aceasta trebuie să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanță ori de procuror, în cauzele în care participă; să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare; să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și să aibă legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. În analiza acestor condiții, prin raportare la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 452 alin. 1 lit. h din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal şi art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, în interpretarea dată de Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. ##/2023 din 18 septembrie 2023 în dosarul nr. ####/1/2023 pronunţată în recurs în interesul legii, în raport de efectele deciziei Curţii Constituţionale nr. 176/2022 asupra art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, instanţa constată că excepția a fost invocată de inculpatul ##### ###### în dosarul nr. ####/271/2024 care se află pe rolul Judecătoriei ######, trimis în judecată prin rechizitoriul din data de 28.03.2024, emis în dosarul nr. ####/P/2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria ######, sub aspectul săvârșirii infracţiunii de deținerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VIII, marcate necorespunzător, peste limita a peste 10.000 țigarete (…), prev. de art. 452 alin. (1) lit. h) și ped. de art. 452 alin. (2) lit. b), din Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal, cu aplicarea art. 5 alin. (2) C. pen. Instanţa constată că excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 452 alin. 1 lit. h din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal şi art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, în interpretarea dată de Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. ##/2023 din 18 septembrie 2023 în dosarul nr. ####/1/2023 pronunţată în recurs în interesul legii, în raport de efectele deciziei Curţii Constituţionale nr. 176/2022 asupra art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, vizează o dispoziţie legală în vigoare şi nu are ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. În ceea ce priveşte ultima condiţie de admisibilitate, examenul legăturii cu cauza trebuie făcut în concret, prin raportare la interesul specific al celui care a invocat excepția și înrâurirea pe care dispoziția legală considerată neconstituțională o are în speță. Stabilirea existenței interesului se face pe calea verificării pertinenței excepției în raport cu procesul în care a intervenit, astfel încât, decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal. Prin urmare, cerința relevanței este expresia utilității pe care soluționarea excepției invocate o are în cadrul rezolvării litigiului în care a fost invocată. În cazul de faţă, interesul petenţilor în invocarea excepţiei de neconstituționalitate constă în faptul că în ipoteza în care dispoziţiile atacate ar fi declarate neconstituţionale, s-ar putea pune problema dezincriminării faptei reţinute în sarcina acestora, sau schimbarea încadrării juridice într-o altă infracţiune. ###### instanţei faţă de obiectul excepţiei de neconstituționalitate, este în acord cu jurisprudența Înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie (decizia nr. ##/2023 din 18 septembrie 2023 în dosarul nr. ####/1/2023 pronunţată în recurs în interesul legii) în sensul că dezlegarea unei probleme de drept, ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale, când nu se solicită interpretarea efectelor deciziei de contencios constituţional, se regăseşte în jurisprudenţa instanţei supreme, exemplificând cu Decizia nr. ##/2022 a Înaltei ##### de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunţată în materia prescripţiei răspunderii penale ulterior deciziilor nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale, situaţie întâlnită şi în materie civilă când s-au interpretat texte legale ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale (Decizia nr. # din 16 ianuarie 2023, pronunţată de Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept). De asemenea, decizia priveşte interpretarea diferită dată de instanţele judecătoreşti referitor la structura infracţiunii de contrabandă în formă asimilată, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, respectiv raportul acesteia cu infracţiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi infracţiunea prevăzută de art. 270 din Codul penal. Divergenţa de opinii a fost subsecventă Deciziei nr. ###/2022 a Curţii Constituţionale, prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României sunt neconstituţionale [decizia a fundamentat ulterior reintroducerea în fondul activ al legislaţiei, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2022, a infracţiunii de contrabandă în formă asimilată, la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu conţinut constitutiv completat exclusiv sub aspectul limitelor cantitative şi valorice ale bunurilor/mărfurilor ce formează obiectul material al infracţiunii, chestiune ce formase temeiul criticii de neconstituționalitate a textului de incriminare], astfel că instanţa apreciază că excepţia de neconstituționalitate invocată de către petenţi este nefondată. #### de cele ce preced, în temeiul art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, va admite cererea formulată şi va dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 452 alin. 1 lit. h din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal şi art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, în interpretarea dată de Înalta ##### de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. ##/2023 din 18 septembrie 2023 în dosarul nr. ####/1/2023 pronunţată în recurs în interesul legii, în raport de efectele deciziei Curţii Constituţionale nr. 176/2022 asupra art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, invocată de inculpatul ##### ###### ##### în dosarul nr. ####/271/2024 al Judecătoriei ######. Va dispune comunicarea către Curtea Constituţională a copiilor prezentei încheieri şi a excepţiei de neconstituționalitate formulată de inculpat:, scrie rejust.