Asociația Magistraților din România (AMR), reprezentată prin judecător dr. Andreea Ciucă, preşedinte, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), reprezentată prin judecător Dana Gîrbovan, președinte, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), reprezentată prin judecător Florica Roman, președinte, Asociația Procurorilor din România (APR), reprezentată prin procuror (pens.) Elena Iordache, președinte, și Asociaţia Naţională a Magistraţilor Pensionari din România (ANMPR), reprezentată prin procuror (pens.) Kibedi Katalin, președinte, solicită Primului Ministru ca, prin declarațiile publice, să nu ducă în derizoriu locul și rolul instanțelor judecătorești, în disprețul așezării constituționale și competențelor legale ale acestora.
În cadrul emisiunii tv „Punctul culminant”, din data de 03.09.2024, premierul, afirmând că „toate spețele care privesc salarizarea s-au mutat la Înalta Curte”, a lansat o declarație anticonstituțională catalogând celelalte instanțe ca „tribunal sătesc”. Mai exact, după ce a anunțat că spețele „s-au mutat”la ICCJ, a arătat că „una era la un tribunal sătesc…” (afirmație pe care a repetat-o).
În calitate de prim-ministru, domnia sa ar trebui să cunoască principiile privind organizarea și competențele sistemului judiciar român, pentru a căror ignorare nu i se pot găsi scuze ocupantului fotoliului de șef al Guvernului, indiferent care este numele acestuia.
Îi reamintim primului ministru un principiu care face parte din abc-ul statului de drept, înscris în art. 126 din Constituție, potrivit căruia „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege”. În privința litigiilor privind salarizarea îi aducem la cunoștință, pe de o parte, că sunt soluționate de tribunale (în primă instanță) și de curțile de apel (în apel). Asimilarea, în mod peiorativ, a tribunalelor (care au sediul în municipiile reședință de județ) și a celor 15 curți de apel care soluționează căile de atac în materia litigiilor salariale (și care au în aria de competență mai multe județe) cu „un tribunal sătesc” încalcă vădit imperativul cooperării cu bună-credință și al respectului reciproc între puterile statului.
Astfel cum a statuat în repetate rânduri Curtea Constituțională, exercițiul dreptului la liberă exprimare, ce caracterizează o democrație constituțională, trebuie să fie unul respectuos. Declarația publică aparținând unui înalt oficial al statului român, ce vădește lipsă de considerație față de majoritatea instanțelor judecătorești și, implicit, față de rolul constituțional al acestora, cu atât mai mult cu cât a utilizat și repetat o expresie peiorativă, lăsând să se înțeleagă că tribunalele și curțile de apel sunt „tribunal sătesc”, este inacceptabilă. În acest fel, premierul a relativizat activitatea de înfăptuire a justiției, făcând o nepermisă distincție, în zeflemea, între judecătorii supremi și judecătorii de la celelalte instanțe din țară, coborându-i pe aceștia din urmă la nivel de „tribunal sătesc”, uitând că principiul legalității privește activitatea tuturor.
Pe de altă parte, îi aducem la cunoștință primului ministru că procesele privind drepturile salariale nu „s-au mutat” la ICCJ, tribunalele și curțile de apel având competența de a le soluționa. OUG nr. 62/2024 a stabilit că în situația în care completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, ICCJ nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita ICCJ să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.
