Conform analizelor de specialitate, modelul actual de dezvoltare este unul deficitar, Oradea nefiind pe lista polilor importanți de dezvoltare economică. Oradea și implicit județul Bihor au un rol marginal, iar economia locală nu este suficient dezvoltată. Statisticile recente realizate de Ziarul Financiar arată că județul Bihor nu s-a aflat, în 2023, între primele 10 județe ale țării, din perspectiva Produsului Intern Brut pe cap de locuitor. Nici măcar între primele 15!
Oradea și Bihorul s-au remarcat până acum doar prin cele mai mici salarii din Vestul României și nu numai.
Nivelul scăzut al salarizării este una dintre cele mai grave probleme ale economiei locale și ale bihorenilor. Conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică, câștigul salarial mediu brut în luna august 2024, la nivel national, a fost 8.443 lei, în timp ce în județul Bihor a fost de doar 7.040 lei, adică cu 1400 de lei mai puțin. Așadar, salariile bihorenilor sunt încă foarte departe de media națională! Cu 7040 de lei, Bihorul a coborât pe locul 24 în topul salarizării, după Ialomița, Dâmboțiva, Călărași, Neamț.
Sunt bune și asfaltul și betoanele, însă ele nu țin de foame la finalul lunii când un salariat din Bihor constată că există un decalaj imens între nivelul salarizării sale și ceea ce înseamnă un nivel de trai decent.
Un nivel de trai mai bun pentru angajații din Bihor se poate obține doar cu o economie competitivă, iar aceasta are la bază o industrie puternică, bazată pe investiții și inovare, precum noua fabrică Nokian de la Oradea. Astfel de investiții mari înseamnă și locuri de muncă mai multe și mai bine plătite. Sprijinul de aproape 100 milioane de euro acordat de Guvernul condus de Marcel Ciolacu fabricii Nokian vine să ajute județul Bihor și municipiul Oradea tocmai în acest sens, prin crearea de noi locuri de muncă mai bine plătite. Să sperăm că această nouă fabrică, precum și cele care se vor deschide în viitorul apropiat, vor confirma așteptările bihorenilor în acest sens.
Planuri de viitor: Creșterea salariilor și a calității vieții
PSD propune următoarele obiective economice pentru următorii ani:
Până în 2029, se preconizează o creștere a salariului mediu brut la 2.600 de euro pe lună și a salariului minim brut la 1.300 de euro pe lună prin implementarea mecanismului salariului minim european.
Se estimează că 1,5 milioane de contracte de muncă vor ajunge la o valoare netă de peste 1.500 de euro pe lună până în 2029.
Măsuri propuse pentru sprijinirea salariilor mici și medii
- Reducerea impozitării pentru salariile mici și medii:
- Reducerea taxelor și impozitelor cu până la 5 puncte procentuale pentru salariile de până la 5.700 lei brut în prezent (respectiv 6.050 lei în 2025 și 8.500 lei în 2029).
- Menținerea sumei de 300 lei scutită de taxe pentru salariile mici.
- Reducerea contribuției pentru sănătate (CASS) pentru familiile cu copii.
- Impozitare progresivă:
- Aplicarea unui model de impozitare progresivă similar celui de la pensii și pentru salarii, pentru a susține munca cinstită și traiul decent al tuturor românilor.
- Politica fiscală:
- România nu își permite creșteri de taxe în perioada următoare. Guvernul PSD va încuraja munca, creșterea productivității și reducerea poverii fiscale pentru salariile mici și medii.
Pentru pregătirea forței de muncă înalt calificată pentru industriile competitive
Extinderea Programului privind învățământul dual, profesional și tehnic. 1 miliard de euro, din fonduri europene și din bugetul național, pentru extinderea învățământului dual, în toate municipiile din România, și pentru dotarea cu echipamente și tehnologie a școlilor profesionale. Creșterea de 5 ori a numărului de elevi din învățământul dual în următorii 5 ani, respectiv 100.000 de elevi încadrați în această formă de învățământ.
Dezvoltarea competențelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică – STIM. 400 milioane de euro pentru formarea de specialiști în domeniile STIM, formarea cadrelor didactice, accesul la
resurse educaționale, laboratoare, echipamente, parteneriate între companii de tehnologie și universități.
Programul România Profesională. 4 milioane de euro anual, pentru acordarea de vouchere, cu valoare între 100 și 800 de euro, direct persoanelor interesate în calificarea sau recalificarea în domeniile de importanță ridicată pentru economie.
Scutirea de CASS (10%) pentru studenții și masteranzii, cu vârsta mai mică de 26 ani, care lucrează.
Acordarea de vouchere de formare profesională angajaților, în valoare de 500-800 euro.
Scheme de ajutor de stat pentru mobilitatea forței de muncă, prin construcția de locuințe de serviciu și compensarea cheltuielilor cu forța de muncă;
Schemă de ajutor pentru zonele cu șomaj ridicat, prin care se vor acorda granturi și credite garantate de stat, cu dobândă subvenționată.
Prime de instalare, prime de angajare și prime de stabilitate pentru tinerii si românii întorși în țară care se angajează și subventii pentru angajatori.
Încurajarea muncii prin prelungirea vieții active. Acordarea de facilități fiscale companiilor care angajează persoane de peste 55 de ani și/sau oferă un program flexibil sau part-time pentru persoanele vârstnice care doresc să își pună în valoare experiența profesională.
Scutire de CASS și opțiune pentru plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă.
Programe pentru ucenicie destinate tinerilor. 320 milioane de lei pentru sprijinirea antreprenorilor care au nevoie să angajeze personal calificat, urmând ca angajatorul să asigure calificarea la locul de muncă pentru cei angajați. Șomerii care încheie contracte de ucenicie
cu angajatorii vor obține calificări în baza cărora, ulterior, se pot adapta la cerințele pieței muncii.
Prime de instalare, prime de angajare și prime de stabilitate pentru tinerii și românii întorși în țară, care se angajează, și subvenții pentru angajatori.
Sprijin pentru calificarea și reconversia profesională – facilități pentru angajatori. Susținerea financiară de până la 50% a cheltuielilor efectuate de angajator cu calificarea și reconversia profesională, pentru personalul care excedează vârsta uceniciei și dacă noua calificare se transpune într-o creștere semnificativă a salariului (cu cel puțin 20%) și într-un contract pe durată nedeterminată.
Deductibilitatea fiscală a cheltuielilor cu calificarea la locul de muncă.
Garanții de 2 miliarde de lei anual. Finanțarea programului din fonduri europene, respectiv 210 milioane de euro pe o perioadă de 6 ani pentru calificare și reconversie profesională.
Program privind formarea profesională pentru meseriile specializate. Acordarea unui sprijin financiar angajatorilor care angajează șomeri și îi formează profesional pentru meserii specializate de nivel mediu, precum electricieni, motostivuitori, fochiști, mecanici, frigotehniști sau de nivel superior, precum specialiști automatiști, calitate, mediu, siguranță în muncă.
Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii. Proiect de tip schemă națională pentru creșterea gradului de ocupare și valorificarea competențelor profesionale ale persoanelor aflate în
căutarea unui loc de muncă pe piața internă, prin participarea la programe de ucenicie – START – Investește în calificare pentru viitor! Bugetul alocat – 26,7 milioane de euro, din fonduri europene și de la bugetul de stat.
FORMACTIV – Formare și muncă activă. Creșterea nivelului de competențe profesionale pentru 20.000 de șomeri înregistrați la Serviciul Public de Ocupare (SPO) în vederea ocupării mai facile a unui loc de muncă, prin includerea acestora în programe de formare profesională. Bugetul alocat – 31 milioane de euro, din bugetul de stat și fonduri europene.
Primă de stabilitate pe 2 ani pentru tinerii absolvenți care se angajează pentru prima dată cu contract pe perioadă nedeterminată. Valoarea primei este de 1.000 de lei lunar, în primele 12 luni, și 1.250 de lei lunar, în următoarele 12 luni.
Subvenție de 2.250 de lei acordată angajatorilor timp de 12 luni pentru fiecare tânăr angajat pentru prima dată cu contract de muncă, inclusiv pentru fiecare tânăr, cu vârsta sub 30 de ani, aflat în șomaj pe termen lung, de peste 6 luni. Pentru aceasta, angajatorii trebuie să mențină relațiile de muncă timp de 18 luni de la angajare, iar tinerii angajați au obligația de a participa la un program de formare profesională sau specializare.
Instalarea tinerilor în agricultură. 250 de milioane de euro, din fonduri europene, pentru minim 4.000 de tineri care doresc să devină fermieri și se angajează pentru prima dată în acest domeniu.
Angajarea tinerilor cu studii de specialitate în agricultură sau industria alimentară. Angajatorii care angajează minimum 3 tineri cu studii superioare, în domeniul agricol sau al industriei alimentare, primesc o subvenție de 1.000 de lei lunar pentru fiecare persoană. De asemenea, pentru angajații cu studii medii în aceste domenii,subvenția va fi de 750 de lei lunar, de persoană.
Programul „Primul student din familie”. 104 milioane de euro, din fonduri europene, pentru sprijinirea tinerilor proveniți din medii defavorizate să urmeze studii superioare.
Pachete de sprijin de 2.000 de lei pentru creșterea ocupării femeilor tinere din grupuri dezavantajate. Acestea includ formare profesională, consiliere, oportunități de continuare sau reintegrare în sistemul de învățământ, precum și cheltuieli pentru găsirea unui loc de muncă.
Susținerea antreprenoriatului feminin. Acordarea a 1.000 de granturi, fiecare în valoare de până la 20.000 de euro, plus garanții pentru credite în condiții avantajoase, pentru susținerea
antreprenoriatului feminin tânăr, în sectoare cu potențial de creștere.
Continuarea Programului Family Start. Tinerii cu vârsta de până la 30 de ani inclusiv, care își întemeiază o familie, pot obține împrumuturi de până la 75.000 de lei, pe o perioadă de maximum 10 ani, cu o garanție de 80% din partea statului și dobândă subvenționată de guvern. Anual se vor aloca garanții de 1 miliard de lei.
Continuarea Programului „Student Invest”. Studenții, masteranzii și doctoranzii cu vârsta sub 40 de ani, pot obține împrumuturi de maximum 50.000 de lei, pe o perioadă de maximum 10 ani. Statul oferă o garanție de 80% din valoarea creditului și subvenționează dobânda. Bugetul anual al programului este de 300.000 de lei.
CONCLUZII:
Salariaţii trebuie priviţi din perspectiva productivităţii muncii şi nu prin prisma locului în care muncesc, dacă acesta este la stat sau în mediul privat. Salariaţii trebuie abordaţi din altă perspectivă, din punctul meu de vedere, a eficienţei productivităţii muncii, la cum ajută fiecare dintre ei ca mediul economico-social să crească.
În mediul privat sunt 5,6 milioane de salariaţi, avem 1,26 de milioane de bugetari, deci abordarea că mediul privat ţine în spate doi bugetari sau trei bugetari şi nu ştiu câţi pensionari este total incorectă. Şi vă spun de ce: din perspectiva, de exemplu, a contribuţiilor de asigurări sociale, o să observaţi că 32% din volumul contribuţiilor de asigurări sociale de stat, adică banii pentru pensii, sunt realizate de bugetari. Totuşi, 1.200.000 de oameni îşi realizează 32% din acel volum, la asigurări sociale de sănătate, 28%.
Apropo de cum ne raportăm noi social-democrați la oameni, în general și la salariați și absolvenții de studii superioare, în mod particular, noi nu îi vedem doar ca niște instrumente, fie ale administrației, fie ale pieței capitaliste.
Rolul școlii și al Universității nu este să ”producă” doar cât mai mulți absolvenți angajabili, captivi ai unui sistem economic care vrea de la ei să intre cât mai repede pe piața muncii, eventual pe salarii cât mai mici.
Pe lângă partea de formare profesională, universitatea are și un rol educațional, mai general: ea trebuie să formeze oameni conștienți și critici, cetățeni capabili să contribuie la discuția despre viitorul județului lor, al României, în general.
