Guvernul României a analizat, în cadrul ședinței din 21 noiembrie 2024, proiectul de Ordonanță de Urgență privind înființarea Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în domeniul drogurilor și al adicțiilor, precum și a unor Centre de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor. Documentul a fost dezbătut în primă lectură și marchează o schimbare semnificativă în abordarea fenomenului consumului de droguri din România.
Noul proiect legislativ reflectă o schimbare de paradigmă în combaterea traficului și consumului de droguri, îmbinând prevenția și asistența integrată cu aplicarea legii penale. O atenție deosebită este acordată minorilor consumatori, categorie extrem de vulnerabilă, care necesită sprijin specializat și servicii de asistență adaptate.
Conform inițiatorilor proiectului, reforma este fundamentată pe consultări cu experți și organizații non-guvernamentale și își propune să alinieze structura instituțională din România la bunele practici europene. Modelul adoptat se inspiră din statele membre ale Uniunii Europene, unde coordonarea politicilor antidrog este realizată fie de Ministerul Sănătății, fie de organisme aflate direct sub autoritatea guvernului central.
Un element central al proiectului este reorganizarea Agenției Naționale Antidrog (ANA), care în prezent funcționează ca direcție în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. După reforma propusă, atribuțiile acestei agenții vor fi redistribuite astfel:
- Înființarea Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în domeniul drogurilor și al adicțiilor – Subordonată Cancelariei Prim-Ministrului, această structură va prelua coordonarea politicilor antidrog, monitorizarea și evaluarea acestora la nivel național.
- Centre de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor – Aceste centre, integrate în cadrul unităților sanitare publice, vor gestiona componentele de prevenție, evaluare și consiliere, având ca scop sprijinirea consumatorilor în procesul de recuperare.
Noua agenție va prelua atribuțiile funcționale ale ANA privind prevenirea consumului ilicit de droguri, adaptându-le pentru o coordonare mai eficientă. De asemenea, centrele regionale și județene existente vor fi reorganizate, transferându-se personalul și patrimoniul acestora către noile structuri sanitare.
Un aspect esențial al noii strategii îl reprezintă concentrarea pe prevenția consumului în rândul copiilor și tinerilor. Campaniile educative, consilierea și accesul la servicii de sănătate mintală vor deveni priorități pentru a contracara efectele nocive ale drogurilor în rândul generațiilor tinere.
În context european, majoritatea statelor afiliate Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA) au implementat modele similare de coordonare. Excepțiile, precum Ungaria sau Turcia, unde aceste responsabilități rămân în subordinea Ministerului de Interne, sunt minoritare. Guvernul României urmărește să adopte un sistem integrat care să pună accent pe sănătatea publică și pe prevenție, în conformitate cu tendințele actuale din Uniunea Europeană.
Traficul și consumul de droguri reprezintă provocări majore pentru România, iar măsurile propuse vin să răspundă unor nevoi urgente: creșterea accesului la servicii de prevenție, oferirea de sprijin specializat consumatorilor și asigurarea unei coordonări eficiente a politicilor naționale. Dacă va fi adoptată, această ordonanță de urgență ar putea marca un pas important spre o abordare mai umană și mai eficientă a fenomenului consumului de droguri.
Amintim că art. 386 Cod Penal incriminează traficul ilicit de droguri:
Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea sau alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare strictă de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Dacă faptele enumerate anterior au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. Tot cu aceeași pedeapsă se sancţionează şi introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, în scopurile de cultivare, producere, fabricare, experimentare, preparare, transformare, oferire, punere în vânzare, extragere, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport, procurara, cumpărare, deţinere sau alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc.
Dacă faptele enumerate anterior au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este detenţiunea severă de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
De asemenea, organizarea, conducerea sau finanţarea faptelor enumerate se sancţionează cu maximul pedepsei prevăzute pentru fapta comisă, iar dacă acest maxim este neîndestulător se poate aplica o pedeapsă până la maximul ei general.
Totodată, conducerea unui vehicul de o persoană aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
Dacă persoana efectuează transport public de persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obţinerea permisului de conducere sau în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Conform Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi. Cu aceeași pedeapsă se sancţionează şi eliberarea cu intenţie de droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise cu intenție de medic sau a unei reţete medicale falsificate, iar obţinerea de droguri de mare risc prin mijloacele enumerate anterior se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani.
Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara condiţiilor legale, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanţi chimici toxici unui minor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
Îndemnul la consumul ilicit de droguri de mare risc, prin orice mijloace, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Dacă faptele enumerate au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, iar tentativa se pedepsește.
