Prima ediție a evenimentului a avut loc în 2019, atunci când Primăria comunei Mădăras şi cea a comunei maghiare Micherechi au lansat un proiect comun, realizat prin Programul Interreg România-Ungaria, prin care la Mădăras organiza „Festivalul Brutarilor”, iar în paralel, vecinii maghiari organizau un Festival al castraveţilor. Azi evenimentul de la Mădăras a început la ora 10 cu competițiile sportive și are loc pe tot parcursul zilei, vedetele, pe lângă cele de pe scenă fiind produsele de panificație.
Încă de la prima ediție mai mulţi producători locali și-a arătat interesul pentru eveniment: Gheorghe Stana, de la brutăria Mădăras, Vasile Crişan – Salpan Salonta, Dumitru Codre – Pâine CAP Ianoşda şi David Milorad – Vespan Salonta, dar și un liceu salontan care pregăteşte o clasă de brutari, activitatea fiind o cu tradiţie în Salonta, unde sunt 6 firme care fac celebra „pită de Salonta”.
Iată programul festivalului în 2023:
iată nota de fundamentare a hotărârii de guvern prin care Mădăras a fost declarată zonă turistică de interes local:
Comuna Mădarăș este situată în sud-vestul județului Bihor, în Câmpia de Vest, la o altitudine de 110 m. Localitatea Mădarăș, în actuala ei organizare administrativă, a luat ființă în 1968 fiind formată din satele Mădăraș, ca reședință de comună, Ianosda, Homorog și Martihaz ca sate aparținătoare. Comuna se află la o distanță de 37 de km de municipiul Oradea și la 5 km de municipiul Salonta.
Se învecinează în partea de sud cu comuna Tulca și municipiul Salonta, în partea de vest cu Ungaria, în nord cu comuna Cefa și comuna Gepiu și în est cu comuna Tinca și Husasau de Tinca. Toate localitățile aparținătoare acestui teritoriu administrativ datează documentar din secolul al XIII-lea. Ele sunt printre cele mai vechi așezări omenești atestate documentar pe teritoriul judetului Bihor. Primele așezări pomenite de izvoarele medievale sunt satele Homorog și Ianosda, ambele datând din jurul anilor 1202-1203. Celelalte două sate: Martihaz și Madărăș sunt atestate documentar din jurul anilor 1291-1294. Existența umană din acestă zonă este mult mai veche decât datele istorice care au fost semnalate de documentele medievale.
Teritoriul comunei este străbătut de următoarea reţea de drumuri:
Drumul Naţional DN 79 Oradea-Arad străbate comuna pe o lungime de aproximativ 7 km;
Drumurile județene DJ797/A și DJ797/B.
Prin comuna Mădăras trece o singură cale ferată, cea dintre Oradea -Timişoara, cu o singură haltă la Mădăras.
Din punct de vedere geografic teritoriul comunei este prin excelență de câmpie, străbătut de pârâul Oprei și canalul colector dintre Crișul Repede și Crișul Negru. Acest șes reprezintă din punct de vedere geologic fundul lacului panonic, umplut la începutul cuaternarului cu aluviuni diferite. Toate aceste aluviuni au dat naștere la câmpuri întinse. Câmpurile sunt brăzdate de văi ca „Veljul Mare”, „Veljul Negreștilor” (Ianoșda), Valea Oprea (Homorog), Valea Corhana (Mădăras).
Comuna Mădăraș este cunoscută pentru subsolul bogat în apă geotermală. Un studiu efectuat recent printr-un program trasfrontalier a confirmat fapul că localitatea Mădăras dispune de mari resurse de apă geotermală. Cu un conținut ridicat de minerale precum clorul, nitrați, sulfați, bicarbonați, sodiu, potasiu amoniu, calciu, magneziu, fier, acid melasilicic, acid metabonic, această apă este minerală, bicarbonată, sodică, hipotonă și hipertemală. Concentrația de minerale a apei și temperatura acesteia dau efectele binefăcătoare a apei pentru a trata anumite boli precum: reumatismul cronic degenerativ (artroze ale coloanei vertebrale, șold, genunchi, mână, picior), reumatism arbarticular (tendinite, tenosinovite, bursite), afecțiuni post-traumatice ale aparatului locomotor, afecțiuni neurologice cronice periferice (leziuni ale nervilor periferici). Cu toate că aceste lucruri se știau încă din 1980, menționăm faptul că toate aceste date au fost certificate în anul 2014 de către Institutul Național de Recuperare Medicală Fizică și Balneoclimatologie București.
Pe teritoriul administrativ al localității se remarcă obiective turistice antropice cu valori culturale-istorice deosebite care pot constitui puncte de atracție pentru turiștii care sosesc în comuna Mădăraș:
Monumentul eroilor de la Homorog – la primul şi la al doilea război mondial, din Homorog au participat câteva sute de soldaţi. Timp de decenii, oamenii locului au păstrat amintirea celor 42 de feciori şi bărbaţi care nu s-au mai întors de pe câmpul de luptă, iar preoţii i-au pomenit neîncetat în biserica satului. În anul 1996 a fost înălţat un măreţ monument din marmură albă şi neagră, ce reproduce – în viziunea şi concepţia artistică a sculptorului Cornel Durgheu – imaginea impresionantului monument înălţat la Cluj-Napoca, închinat Memorandumului românilor din Transilvania;
Biserica ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” (1836-1837) din Homorog este considerată, pentru pictura zugravului Ioan Lopoşan, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură din ţara noastră. Pictura murală interioară conferă bisericii satului Homorog o importanţă deosebită, înscriind-o între lăcaşurile de cult de interes patrimonial cultural naţional din partea vestică a României. Dacă această pictură nu ar exista, edificiul nu s-ar deosebi prea mult de celelalte biserici construite în prima jumătate a secolului trecut, în satele şi târgurile Crişanei. Decoraţia interioară veche se păstrează aproape peste tot, începând din altar până în spaţiul de acces în turnul înalt, în forma sa originală. Importanţa picturii o dă prezenţa autorului ei, zugravul bisericii din Homorog fiind unul dintre cei mai importanţi pictori pe care i-a dat epoca modernă lumii satului românesc din Crişana.
Biserica din Ianoşda are hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril. A fost construită între anii 1925 – 1926, în stil baroc cu elemente gotice şi bizantine. În perioada 1 aprilie – 1 august 1973, biserica a fost pictată în tehnica frescă de către pictoriţa Videa Virginia;
Biserica din Mărţihaz poartă hramul Adormirea Maicii Domnului şi a fost edificată între anii 1935-1939 (1934-1937). Este construită în formă de navă cu turn clopotniţă în stil roman combinat cu stilul brâncovenesc. Iconostasul este construit din lemn de esenţă tare, având pictate în ulei toate icoanele canonice, pictor fiind Bogdan Emeric din Oradea. De la fosta biserică nu s-au mai păstrat decât două icoane, una pictată pe sticlă reprezentând Botezul Domnului, iar cealaltă pe lemn reprezentându-l pe Sf. Ioan Botezătorul.
Muzeul de icoane din Homorog a luat fiinţă prin grija preotului Nemeş Gheorghe, care în perioada 1970-1973 a adunat peste 200 de obiecte ca: icoane pe lemn şi icoane pe sticlă, cărţi vechi, cruci de lemn, pristolnice, prapori, veşminte, ceramică veche (mai ales farfurii), ştergare, mobilier sătesc, ceasuri de perete, felurite obiecte de uz casnic. Iniţial aceste obiecte au fost adăpostite într-una din camerele casei parohiale, iar ulterior, în urma unor demersuri s-a purces la construirea unui muzeu pe lângă casa parohială. În vara anului 1973, clădirea compusă din 3 camere şi coridor deschis (cerdac) a fost finalizată. În prima cameră au fost expuse piese de interes etnografic, îndeosebi mobilier vechi şi obiecte de uz casnic. În a doua cameră au fost expuse, pe pereţi, icoane pe sticlă încadrate în ştergare şi ţesături populare. În mai multe vitrine au fost expuse manuscrise şi cărţi vechi, pristolnice, monede, cruci de lemn şi metal şi alte obiecte legate de oficierea serviciului religios. În ultima cameră au fost expuse icoane pe lemn, uşi împărăteşti şi diaconeşti, veşminte, cădelniţe, alte obiecte vechi. În această formă, în anul 1973, colecţia muzeală de la Homorog a fost deschisă spre vizitare, fiind inclusă în rândul locurilor de interes cultural şi spiritual de pe cuprinsul parohiei Oradea;
Muzeul culturii slovace – cei care vor să descopere o parte din tradiția slovacă pot vizita UDSCR Mădăraș Bihor,unde este amenajat un mic ”muzeu” cu obiecte și portul popular slovac,felul în care erau amenajate casele în vremurile de demult, icoane.
Principalele locații de petrecere a timpului liber și recreere cunoscute în comuna Mădăraș sunt:
Ștrandul Termal Mădăras reprezintă principala atracție turistică a comunei. Proprietatățile curative ale apelor termale întâlnite în zonă atarg anual numerosi turisti atât din țară cât și din străinătate. Ștrandul este dotat cu 3 bazine, unul mare unde temperatuta apei ajunge la 32 grade C, unul special amenajat pentru copii tot cu o temperatură a apei de 32 grade C și unul unde temperature apei ajunge si până la 38 grade C, folosit de către persoanele care vor să practice un turism de sănătate, curativ și de relaxare în același timp;
Pe raza comunei Mădăras există o suprafaţă de aproximativ 150 ha de heleştee care se folosesc pentru creşterea peştilor, în special a crapului, precum și pentru practicarea pescuitului sportiv recreativ. În localitatea Martihaz există o baltă de pescuit sportiv unde se organizează numeroase concursuri de pescuit. Balta principală are 24 hectare si 27 standuri amenajate pentru pescuit. Locația dispune de căsuțe cu grup sanitar propriu pentru cazarea turiștilor sau a concurenților care participă la competițiile sportive.
Turismul de vânătoare și pescuit sportiv beneficiază în zonă de un număr important de domenii de vânătoare și locații pentru pescuit ca și bază pe care se pot construi activități de turism recreativ – special cu respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Pe suprafata administrativ-teritorială a Comunei Mădăraș se află două arii naturale protejate SIT NATURA 2000: ROSCI0025 – Cefa și ROSPA 0097 Pescăria CEFA- pădurea Radvani, iar la limita nordica a UAT Mădăraș se află aria naturală protejată – Parcul Natural Cefa.
La granița cu comuna Mădăraș se află colonia de păsări de la Pădurea Radvani care reprezintă o rezervatie naturală tip zoologic situată în vestul județului Bihor, pe teritoriul comunei Cefa. Aria protejată este inclusă în Parcul Natural Cefa și se întinde pe o suprafață de 3 ha. Constituie o zonă umedă cu o mare importanță avifaunistică prin asigurarea condițiilor de hrană și cuibărit pentru un număr important de păsări protejate pe plan european, din care fac parte stârcul cenușiu și egreta albă. Colonia de păsări de la Pădurea Radvani este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Crișana. Aici există un centru de vizitare și informare și dispune de spații alocate cercetării științifice.
Datorită poziției echidistante față de importante zone turistice din imediata apropiere a teritoriului administrativ, comuna Mădăraș ar putea fi un important punct de plecare spre aceste zone precum: Oradea, Băile Felix, Băile 1 Mai, Defileul Crișului Repede, Lacul de acumulare și Centrala de la Leșu, Stațiunea Stâna de Vale, Padiș, Cetățile Ponorului, Vârtop, Groapa Ruginoasă, Arieșeni.
Comuna Mădăras are potențial de dezvoltare a turismului balnear si de agrement. Acest lucru se datorează dezvoltării continue a mediului economic și industrial, a existenței ștrandului cu apă termală, a celor două lacuri de agrement, a unităților de cazare și restaurantelor.Astfel zona s-a dezvoltat constant în ultimii ani din punct de vedere turistic, în prezent existând peste 120 de locuri de cazare în unități clasificate de la 1 la 3 stele. Privind circulația turistică ștrandul din Mădăraș a fost vizitat de peste 15000 de turiști, iar localiatea a fost vizitată de circa 18230 în anul 2019.
În localitatea Mădăraș se pot practica mai multe tipuri de turism: turismul cultural-istoric, turismul de tranzit, turismul de agrement și recreere (colonia de păsări din Pădurea Rădvani), turismul de vânătoare și pescuit sportiv (balta din localitatea Martihaz), turismul curativ și de relaxare (ștrandul), turismul rural, agroturismul, turismul religios, turismul gastronomic (se află într-o faza incipientă de dezvoltare în comună, cu toate că gastronomia hibridizată de influențele entice ar putea constitui o sursă de inspirație pentru turiștii), iar accesul în comună se poate realiza pe cale rutieră, feroviară, aeriană (aeroportul de la Oradea se află la circa 37 km).
De asemenea în localitate se organizează evenimente turistice, culturale cu caracter anual precum: Festivalul Brutarilor (care promovează pâinea de casă Mădăraș, inclusiv prin organizarea unor competiții între brutari), Zilele Comunei Mădăraș, Eveniment pentru omagierea celor care au luptat pentru Patria Mamă și celor ce au înfăptuit Unirea Cea Mare.
Promovarea localității se realizează prin intermediului Centrului de informare și marketing turistic Mădăraș Bihor construit în 2015 cu ajutorul fondurilor europene, care oferă informaţii privind obiectivele şi traseele turistice din comună şi din vecinătate, hoteluri şi pensiuni, precum şi programul evenimentelor locale şi alte posibilităţi de agrement. Centrul de informare și marketing turistic Mădăraș a semnat un acord de parteneriat în domeniul turismului cu Centrul National de informare și promovare turistică Geoagiu Băi (jud Hunedoara), Centrul Național de informare și promovare turistică Nehoiu (jud Buzău), Centrul Național de informare și promovare turistică Babadag în urma căruia au pregătit un proiect prin care să facă cunoscute toate obiectivele turistice ale fiecărei zone în parte tuturor turiștilor care vor să viziteze România de la vest la est. Titlul proiectului este “Comori ale naturii și vestigii”, un traseu din Câmpia de Vest până la Delta Dunării. În acest sens s-a tipărit și o hartă în care traseul Mădăraș – Geoagiu -Nehoi – Babadag este evidentiat în mod special, pe verso având o listă cu atracțiile turistice din localitățile partenere. Harta este disponibilă în trei limbi: română, slovacă și engleză.
Principalele trasee pentru a descoperi obiectivele turistice din comuna Mădăraș și zonele limitrofe:
Circuit turistic- Mădărașul turistic: Centrul de informare Mădăras – Ștrandul Termal Mădăras – Organizatia locală Mădăras Filiala zonală Slovacă Bihor (muzeu) – Salonta – Homorog – Biserica Ortodoxă ”Nașterea Maicii Domnului”- Muzeul de icoane – Monumentul Eroilor -Lacurile de la Cefa și colonia de păsări din Pădurea Rădvani.
