Marius Cosma (19 ani, găsit împuşcat în cap la Arad pe 24 decembrie 1989), Adrian Victor Puşcău (19 ani, împuşcat la Arad pe 23 decembrie 1989), Adrian Dorin Danşe (19 ani, împuşcat în gât pe 24 decembrie 1989 la Bucureşti), Neculai Tomozei (34 ani, lovit de un camion la Remeţi, pe 23 decembrie 1989). Sunt tinerii Oradiei care au murit nevinovați la Revoluția din 1989. Fiecare dintre cei pe care azi îi numim eroi, oficial, au lăsat în urmă familii în care de 34 de ani durerea înlocuiește bucuria Crăciunului. An de an sunt mai puțini cei care își amintesc cui datorează azi libertatea lor.Atât la nivel oficial, cât și individual tot mai puțini sunt cei care mai fac act de prezent la mormântul eroilor, pe 22 decembrie, „Zilei Victoriei Revoluției Române și a Libertății”.Instituțile care conduc orașul și Bihorul au fost reprezentate doar la nivel de secunzi. Subprefectul Emilian Pavel a citit un mesaj al premierului, în numele Primăriei Oradea, viceprimarul Marcel Dragoș a depus o coroană de flori la mormintele eroilor Revoluției Române din Decembrie 1989, din Cimitirul Municipal Rulikowski, anunță site-ul oficial oradea.ro. Consiliul Județean a fost reprezentat de vicepreședintele Călin Gal. Ceremonia militară a fost organizată de Instituția Prefectului Județului Bihor, cu sprijinul Garnizoanei Oradea. Evenimentul a debutat cu prezentarea onorului și salutul drapelului de luptă, urmate de intonarea Imnului Național al României.Dacă în alți ani, însuși episcopul Sofronie era prezent în fruntea unui sobor de preoți la eveniment, acum preotul capelan al Penitenciarului Oradea a oficiat slujba de pomenire a eroilor.
Printre cei care an de an sunt prezenți la mormintele eroilor se află Lilla Debelka, vicepreședintele de azi al Partidului Republican din România. Dincolo de calitatea oficială , Lilla Debelka trăiește durerea resimțită de 34 de ani familia ei . Adrian Victor Pușcău, vărul său zace sub o cruce. Avea doar 19 ani, era militar în termen la Arad, conducea o salvare. A fost împușcat. Mama lui, medicul Veronica Bolojan nu și-a mai revenit niciodată. S-a stins în durere cu discreție. Lilla Debelka povestește că la 34 de ani, sacrificiul acelor tineri mai valorează doar cât o coroană depusă de toate cele trei instituții care conducBihorul și Oradea: Prefectura Bihor, Consiliul Județean și Primăria Oradea.
<Îmi exprim aversiunea și îngrijorarea față de absența regretabilă a reprezentanților partidelor politice, a numeroaselor instituții din Bihor precum și a deputaților, parlamentarilor, persoanelor publice de la ceremonia de comemorare a eroilor bihoreni implicați în Revoluția din 1989. În afara faptului că adevărul despre acele evenimente tragice nu a fost încă elucidat, iar necesitatea pierderii inutile a multor vieți rămâne un mister, politicienii actuali nu acordă nicio considerație sacrificiului eroilor noștri. Asemeni anilor precedenți, m-am pregătit să particip la evenimentul comemorării, mai ales pentru că unul dintre eroii omagiați mi-a fost văr. Adrian Victor Pușcău a fost ucis la vârsta de 19 ani. Vărul meu, Soldat Victor Adrian Puscău, a făcut parte din Regimentul 19 Mecanizat Arad și a căzut la datorie în ziua de 23 decembrie 1989 pe podul de pe râul Mureș, din zona Cetății Aradului. A fost avansat la gradul de sublocotenent post mortem. Durerea copleșitoare a familiei am simțit-o de-a lungul timpului și m-a afectat profund. Nu voi uita nicicând acea tristă experiență, acel sacrificiu suprem pe care îl respect și îl omagiez, devenind pentru mine o sursă constantă de motivație. Refuzul și neglijența politicienilor în a-și onora eroii, în ziua comemorării lor, reprezintă un gest lipsit de respect și sensibilitate care nu poate fi trecut cu vederea. Absența primarului, a prefectului la ceremonie precum și faptul că reprezentanții acestora au depus o singură coroană de flori la mormintele celor trei eroi, demonstrează o lipsă totală de recunoștință și dispreț față de sacrificiul acestora. Municipalitatea nu a avut nici măcar un discurs sau un mesaj de transmis, Emilian Pavel citind doar mesajul primului ministru. Doar la atât s-a rezumat participarea edililor Oradiei, într-o zi atât de importantă, consacrată aducerii-aminte și recunoașterii eforturilor și sacrificiilor celor care și-au dat viața pentru ca noi să putem trăi în libertate. Indiferența și absența aleșilor care reprezintă populația este dezolantă. Este o insultă adusă memoriei celor căzuți și familiilor lor care au suferit pierderi ireparabile. Această absență revoltătoare reprezintă o lipsă de conectare cu valorile fundamentale ale societății și ale democrației. Este important ca astfel de manifestări comemorative să nu fie tratate cu superficialitate sau ignoranță de către aleșii cetățenilor. Aceștia ar trebui să fie exemple în ceea ce privește respectul față de memoria eroilor, iar absența sau dezinteresul lor în astfel de momente esențiale este o neglijare gravă a datoriei lor față de societate și față de istoria neamului nostru>, spune Lilla Debelka. Dincolo de evenimentul din cimitir, preotul Gheorghe Nemeș, participant la Revoluție, spune că <așa ne este tradiția, ca în duminica de dinaintea zilei de 22 decembrie la Biserica Albastră de la Parohia Oradea-Vii, familiile îndoliate, membrii Asociației luptătorilor Victoriei Revoluției din Oradea, împreună cu toți credincioșii, să participe la parastasul de pomenire pentru eroii martiri și pentru toți luptătorii victoriei revoluției care au aparținut Asociației din Oradea mutați în veșnicie: Teodor Toderaș, Herman Laszlo, Augustin Colompar, Gheorghe Rațiu, Mihaly Szabo, Petru Jurcă, Generalul Ion Bordei, Constantin Bozântan, Liviu Gogoneață și Mircea Bradu>. Dumnezeu să-i odihnească!
