Avocatul lui Cătălin Cherecheș, Răzvan Doseanu, arată faptul că cererea de extrădare a statului român a ajuns la autoritățile din Germania.Autoritățiler din Germania sunt interesate de condițiile de detenție de care urmeză să beneficieze primarul Cătălin Cherecheș. Au cerut să afle explicit care sunt penitenciarele unde ar urma să-și execute pedeapsa, câte locuri de deținere au acestea, câți deținuți se află în prezent în centrele de detenție menționate, cât de mari sunt celulele de detenție, ce dotări au. Îndeosebi, autoritățile din Germania au vrut să afle posibilități de aerisire, iluminare, încălzire, cum se desfășoară condițiile de hrană, dacă există acces nerestricționat la apa potabilă și la alimente, dacă deținuții au acces la aer curat prin ieșirile în aer liber, dacă au posibilitatea de acces la activități în afara camerei de detenție, dacă au posibilitatea de a primi vizite și apeluri telefonice de la membrii de familie. Pentru a pune în aplicare mandatele emise de instanțele naționale, Ministerul Justiției prin ANP oferă garanții cu privire la condițiile de detenție asigurate persoanelor ce fac obiectul acestui tip de procedură. Spațiul minim individual asigurat respectă întocmai recomadările europene și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Statul român a acordat garanții în cazul predării din Germania în cazul a 1367 de persoane, în intervalul de timp 2017-2023. În 2022 au fost predate din Germania 221 de persoane în vederea executării pedepselor cu închisoarea, dintre care pentru 136 au fost asigurate garanții privind condițiile de cazare.În 2023 au fost predate diin Germania 192 de persoane, din care pentru 137 de persoane au fost garantate condiții de cazare. În cazul lui Cătălin Cherecheș, ANP anunță că a adoptat procedura furnizării condițiilor case- by -case, apreciată favorabil cu ocazia evaluării efectuate de echipa de expeți coordonată de Consiliul Uniunii Europene, cu ocazia deplasării în România în 2021. În cazul lui Cătălin Cherechș, pornind de la cuantumul pedepsei-5 ani, legislația românească prevede că traseul executării pedepsei să se realizeze prin clasificarea inițială în regim închis, iar după executarea a 1/5 din pedeapsă să devină eligibil pentru regimul semideschis și ulterior pentru regimul deschis. După perioada de carantină de 21 de zile, Cătălin Cherecheș ar urma să fie dus în Penitenciarul Aiud-regim închis, respectiv Penitenciarul Baia Mare-regim semideschis și deschis. Penitenciarul Aiud are 595 de locuri, la standardul de 4 mp, respectibv 917 locuri la standardul minim european de 3 mp, urmând ca primarul de Baia Mare să ajungă la secția E4 cu o capacitate de 42 de locuri la standardul național de 4 mp, respectiv de 80 de locuri la standardul minim european de 3 mp. La Baia Mare, Cătălin Cherecheș ar urma să ajungă pe secția de deținere E1, care are o capacitate de 37 de locuri la standardul național de 4mp, respectiv 47 de locuri la standardul minim european de 3 mp. În cadrul secției E1 din Baia Mare există un număr de 10 camere de deținere cu suprafețe cuprinse între 14,21 mp și 17,02 mp. Iată ce condiții se promit:
Autoritățile din Germania s-au interesat dacă Cătălin Cherecheș va avea acces nelimitat la apă potabilă, la alimente gratuite. Iată ce au răspuns autoritățile din România:
Și în ceea ce privește dreptul la asistență medicală, despre care au vrut să afle detalii autoritățile care decid extrădarea lui Cătălin Cherecheș din Germania, ANP vorbește despre o gamă largă de servicii:
”Am văzut acolo că sunt condiții speciale oferite la detenția în țară. Într-o primă fază ar fi reținut la penitenciarul Rahova, ulterior la Aiud, iar apoi va merge la penitenciarul din Maramureș. Statul român indică exact camera și condițiile speciale în care ar fi deținut Cherecheș. În special suprafața minimă asigurată pentru deținut. Practic, arată că va primi o cameră de 9 metri pe 6 metri pătrați la penitenciarul Rahova. La Aiud va primi o cameră de 14,3 metri pătrați, unde va sta alături de alte persoane. Nu știu în ce măsură poți să oferi condiții speciale pentru un deținut față de ceilalți deținuți. Am văzut în documente că se specifică faptul că este o persoană care are nevoie de protecție, dat fiind statutul său. Probabil că sunt oferite aceste condiții pentru a fundamenta cererea de extrădare…Dumnealui refuză să-și dea acordul pentru extrădarea în România. Rămâne de văzut ce vor decide autoritățile din Germania”, a spus avocatul Răzvan Doseanu, citat de stiripesurse.ro.