Avocatul orădeanului care a câștigat la CEDO după ce în țară nu a primit drept la îngrijitor, deși era grav bolnav și cu un picior amputat: ”remarc dezumanizarea unor judecători, lipsa totală de empatie, miserupismul crunt”

Avocatul Darius Marcu, cel care a reprezentat la CEDO un orădean căruia autoritățile și justiția din România i-au refuzat dreptul la un asistent personal, deși era grav bolnav și cu un picior amputat, dezvăluie, într-o postare pe Facebook, mai multe detalii despre acest caz în care acuză ”abuzul Comisiei de încadrare în grad de handicap Bihor și a Curții de Apel Oradea”. Avocatul a remarcat ceea ce a numit ”dezumanizarea unor judecători, lipsa totală de empatie, miserupismul crunt” și a explicat că, inclusiv în stabilirea termenelor de judecată, Curtea de Apel Oradea a ignorat reglementările legale privind judecarea de urgență cu celeritate a cererilor. Astfel, instanța a fixat un termen de recurs de 5 luni, care nu a fost redus nici în urma unei cereri de preschimbare a termenului de judecată, la care a răspuns după 5 săptămâni.

BihorJust a publicat, în premieră, decizia CEDO în cazul orădeanului reprezentat de avocatul Darius Marcu, arătând că fiul reclamantului a continuat acțiunea tatălui său, care s-a stins în 2019. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis să oblige statul român să plătească despăgubiri de 8.000 de euro, stabilind că reclamantului i-a fost încălcat dreptul la viața privată și de familie.

Articolul menționat este disponibil AICI – În numele tatălui | Un orădean a continuat și a câștigat la CEDO procesul în care tatăl său acuza statul român că a refuzat să-i recunoască handicapul grav de care suferea

Acestea din urmă care au încălcat dreptul unui bătrân de 88 de ani cu handicap, la asistent personal, deși era dependent total de ajutor pentru hrănire, igienă, gospodărire, îmbrăcare. Bătrânul avea multiple probleme medicale, fiind și dependent de scutec. La scorul ADL, indexul independentei activitaților de viață zilnice) întocmit de dr. specialist a obținut 3 puncte – dependenţă totală, care ii dădea dreptul expres la asistent personal. Ancheta socială a stabilit că e imobilizat la pat, are nevoie de ajutor în activitățile zilnice. Din cauza lipsei asistentului personal, care să-l poată îngriji permanent, a dezvoltat escare.

CEDO a constatat de 2 ori: DISCREPANȚA, respectiv CONTRASTUL PUTERNIC dintre constatările Comisiei si CAO (Curtea de Apel Oradea – n.n.), soluția lor de a-i refuza dreptul la asistent personal, fără niciun temei legal, și situația gravă a reclamantului, îndreptățit la asistent personal.

Pe lângă problema strict juridică, de încălcare a legii, remarc cu tristețe dezumanizarea unor judecători, lipsa totală de empatie, miserupismul crunt. CEDO a reluat și în acestă speță ideea că în cazul unor categorii vulnerabile, precum bătrânii, persoane cu handicap, marja de apreciere a autorităților naționale în afectarea dreptului la viață privată, este unul mult mai limitat.

Inclusiv în stabilirea termenelor de judecată, C.A.O. a dat dovadă de dispreț total, ignorînd Legea nr. 448/2006 privind persoanele cu handicap, Convenția ONU în domeniu, privind judecarea de urgență, cu celeritate a cererilor și situația gravă a reclamantului. În primul dosar, când s-a anulat certificatul de încadrare pentru nemotivare, un termen de recurs de 5 LUNI, nu a fost redus nici în urma unei cereri de preschimbare a termenului de judecată. Mai mult, C.A.O. nu s-a deranjat să răspundă la cererea de schimbare a termenului de recurs, decât după 5 SĂPTĂMÂNI, după trecerea termenului de judecată, mai apropiat, cazuri de urgență, la care am cerut judecarea.

Spre comparație, când am cerut judecarea cu prioritate a cauzei la CEDO, judecătorul a răspuns după 5 ZILE, admițînd cererea. În a șasea zi am fost sunat de la grefa CEDO pentru comunicarea soluției favorabile de judecare cu prioritate.”

În comentariile la postarea sa, avocatul Darius Marcu a mai precizat că ”motivarea C.A.O. anulează nelegal ideea de evaluare complexă, acordînd criteriului medical principal prioritate, contrar cap. 7.III.1. din Ordinul 762/1991/2007, care prevede că ancheta socială are un ROL MAJOR în stabilirea gradului de autonomie şi a restantului funcţional. În acest sens este și H. G. nr. 655 din 2016 pentru aprobarea Strategiei naţionale “O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi” 2016-2020 Anexa 1, Capitolul VII.6. Protecţie socială, par. 8: ”Viziunea promovată de documentele OMS şi ONU arată că prezenţa unei condiţii de sănătate reprezintă o PREMISĂ, dar nu conduce obligatoriu la dizabilitate. DIAGNOSTICUL MEDICAL în sine NU ESTE, ca atare, SUFICIENT pentru a fundamenta încadrarea într-un grad de handicap, el trebuie CORELAT cu evaluarea psihosocială, ţinând cont de VÂRSTA, ALȚI FACTORI personali şi de condiţiile de mediu în care persoana trăieşte”.

”Am depus la dosar, în probațiune, practică de la C.A. Cluj Napoca, pentru identitate de rațiune. Nu era aceeași boală, dar principiul același. Persoană cu scor GAFS până în 20 pct, pt care Ordinul 762/1991/2007 prevede grad de handicap grav cu asistent personal, ancheta socială favorabilă nu primise încadrarea legală. În instanță a caștigat definitiv gradul grav cu asistent personal. (…)

Ticăloșia a fost una colectivă. Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi a încercat să lovească în bătrân. Fiindu-i cerută opinia de către Guvern pentru procedura de la CEDO, a zis că de fapt nu era clar, că bătrânul poate umbla, deși raportul Serviciului de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor spunea: ”mersul și ortostațiunea sunt imposibil de realizat. Folosește scutec. În prezent are ~ 40-45 kg.” (…)

Am făcut plângere la Inspecția Socială Bihor pentru sancționarea contravențională a celor vinovați de încălcarea Ordinului privind încadrarea în grad de handicap, conform art. 100, al. 1, lit. h din Legea 448/2006 rep. Mi s-a răspuns că e legală încadrarea. Am cerut un control către Comisia superioară de evaluare, în baza art. 90/2, alin. 1, lit. c din Legea 448/2006, pentru reevaluarea persoanei cu handicap. De câțiva ani, certificatele nu se mai pot ataca la Comisia superioară, ci direct la Tribunal. Am încercat metoda asta indirectă. Răspuns negativ”, a explicat avocatul Marcu.