Titlul problemei de drept: Calitatea procesuală activă a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate în litigiile de asigurări sociale, acțiunile fiind introduse în numele și pentru membrii săi de sindicat – pensionari și având ca obiect anularea deciziilor de recalculare pensie. Calitatea de reprezentant convențional a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate în acest tip de litigii.
- Materia: civil
- Subcategoria: litigii de muncă şi asigurări sociale
- Obiect ECRIS: Asigurări sociale – contestaţie decizie de pensionare
- Acte normative incidente: art. 28 din Legea nr. 62/2011
- Cuvinte-cheie: Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, calitate procesuală activă, calitate de reprezentant
Prezentarea problemei juridice cu arătarea situaţiei de fapt:
Prin cererile de chemare în judecată formulate, reclamantul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, în numele și pentru membrii săi de sindicat, a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea unor decizii de recalculare pensie, emiterea de noi decizii de pensie și obligarea Casei de Pensii Sectoriale la plata diferențelor drepturilor de pensie.
Problema de drept vizează calitatea procesuală activă a organizaţiei sindicale în litigiile care nu sunt supuse jurisdicţiei muncii, respectiv litigiile de asigurări sociale.
Legislaţia internă relevantă:
– Art. 28 din Legea nr. 62/2011:
„(1) Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.
(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată în mod expres.
(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2), organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă”.
– Decizia nr.1/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la interpretarea și aplicarea art. 28 alin. 2 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011): „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) stabilește că organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat. În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. 2) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acestor acțiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant”.
– Decizia nr. 9/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la interpretarea și aplicarea art. 84 alin. 1 din Codul de procedură civilă: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.”
Doctrina privind problemele juridice: –
Decizii ale Curţii Constituţionale, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului şi ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care vizează strict problematica analizată: –
Practica judiciară:
– Curtea de Apel Bucureşti, dosarul nr. 4956/3/2018, în care a fost pronunţată decizia nr. 5887/19.12.2018, prin care a fost admis apelul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, a fost anulată în tot sentinţa civilă apelată şi trimisă cauza primei instanţe în vederea rejudecării;
– Curtea de Apel Bucureşti, dosar nr. 42223/3/2017, în care a fost pronunţată decizia nr.224/16.01.2019 prin care a fost admis apelul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, a fost anulată în tot sentinţa civilă apelată şi trimisă cauza primei instanţe spre rejudecare;
– Curtea de Apel Bucureşti, dosar nr. 14219/3/2018, în care a fost pronunţată decizia civilă nr.811/12.02.2019 prin care a fost admis apelul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, a fost anulată sentinţa civilă apelată şi trimisă cauza primei instanţe spre rejudecare;
– Curtea de Apel Bucureşti, dosar nr. 47265/3/2017, în care a fost pronunţată decizia nr. 5040 din 16.11.2018 prin care a fost respins ca nefondat apelul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate ;
– Curtea de Apel Bucureşti, dosar nr. 903/3/2018*, în care a fost pronunţată decizia nr.129 din 11.01.2019 prin care a fost respins ca nefondat apelul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate.
Soluţii juridice posibile:
Într-o opinie (Curtea de Apel Bucureşti, dosarul nr. 4956/3/2018, în care a fost pronunţată decizia nr. 5887/19.12.2018, Curtea de Apel Bucureşti, dosar nr. 42223/3/2017, în care a fost pronunţată decizia nr.224/16.01.2019, Curtea de Apel Bucureşti, dosar nr. 14219/3/2018, în care a fost pronunţată decizia civilă nr.811/12.02.2019), se consideră că:
1. Considerente relevante din decizia civilă nr.811/12.02.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosar nr. 14219/3/2018:
„în speţă, nu se poate face abstracţie de faptul că a existat o împuternicire expresă din partea membrului de sindicat pentru ca sindicatul să introducă cererea de chemare în judecată pentru protejarea drepturilor de asigurări sociale afirmate, iar Sindicatul Cadrelor Disponibilizate este o persoană juridică, înscrisă în registrul persoanelor juridice, în temeiul prevederilor Legii nr.54/2003 – Legea sindicatelor şi a sentinţei civile nr.83/18.08.2009 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosar nr.26479/299/2009.
Potrivit art.1 şi 2 din acest statut rezultă că organizaţia sindicală reuneşte cadrele militare în rezervă, în calitate de membri de sindicat, în strictă conformitate cu prevederile Legii nr. 54/2003 abrogată prin art. 224 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social.
Analizând art. 6 din Statutul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizare rezultă că unul dintre scopurile principale ale acestuia este de: „asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale cadrelor militare disponibilizate, în rezervă sau în retragere: dreptul la pensie militară decentă, în raport cu munca depusă, greutăţile, privaţiunile, riscurile, sacrificiile personale şi familiale suportate în cariera militară.”, iar potrivit art. 7 lit. d): „Pentru înfăptuirea scopurilor sale, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate va acţiona prin următoarele mijloace specifice luptei sindicale: „sesizarea organelor de procuratură şi justiţie cu privire la activităţile persoanelor juridice sau fizice în cazul de încălcare a drepturilor membrilor de sindicat.”
Curtea mai reţine că potrivit art.15 din Legea nr.54/2003, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a verificat dacă statutul organizaţiei sindicale este conform prevederilor legale în vigoare, înţelegând prin acestea şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 54/2002 cu acelaşi conţinut ca şi art.28 alin.(1) din Legea nr. 62/2011 şi a statuat în mod definitiv asupra legalităţii statutului, dispunând înscrierea organizaţiei sindicale în registrul special, moment de la care organizaţia sindicală a dobândit personalitate juridică.
Cercetând efectele produse de sentinţa civilă nr. 83/18.08.2009 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosar nr. 26479/299/2009, în raport de scopul principal al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, Curtea apreciază că sunt întemeiate criticile formulate de apelantul reclamant, în sensul că prin negarea calităţii sale procesuale active în speţă s-ar încălca principiul fundamental al dreptului fundamental de asociere garantat de art. 40 din Constituţie.
Având în vedere că apelantul reclamant este o persoană juridică legal constituită, aplicarea dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 62/2011, în cauză, nu se poate realiza fără verificarea scopului pentru care asociaţia a fost înfiinţată, scopul şi mijloacele de realizare prin validate prin hotărâre judecătorească definitivă ce se bucură de opozabilitate şi obligativitate în raporturile cu terţii, potrivit art.435 Cod pr. civilă.
Prin urmare, Curtea apreciază că există identitate între apelantul reclamant şi subiectul activ al raportului juridic dedus judecăţii, prin aplicarea prevederilor art. 28 alin.(3) din Legea nr.62/2011 şi a Statutului Cadrelor Militare Disponibilizate validat prin sentinţa civilă nr. 83/18.08.2009 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosar nr.26479/299/2009.”
2. Considerente relevante din decizia civilă nr. 5887/19.12.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosar nr. 4956/3/2018:
„Cum SCMD este o persoană juridică legal înregistrată ca organizaţie sindicală, instanţa de judecată nu poate să-i cenzureze şi să-i limiteze, pe cale de interpretare, exercitarea atribuţiilor pe care le are în această calitate, inclusiv formularea de cereri având ca obiect drepturi care se circumscriu jurisdicției asigurărilor sociale, pentru că în acest mod s-ar încălca atât principiul fundamental al liberului acces la justiţie, cât şi dreptul fundamental de asociere, în vederea realizării scopului prevăzut în actul său constitutiv (de a promova şi apăra drepturile cadrelor militare disponibilizate ce derivă inclusiv din legislaţia asigurărilor sociale, legate, în principal, de dreptul la pensie).”
3. Considerente relevante din decizia civilă nr. 224/16.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosar nr. 42223/3/2017:
„Cererea de chemare în judecată a fost formulată de Sindicat, în numele membrului său iar nu în nume propriu, fiind atașată, așa cum s-a precizat mai sus, o împuternicire în acest sens. (..) Prima instanță a reținut în mod incorect că în cauză nu se poate reține ratificarea de mandat întrucât aceasta ar interveni doar atunci când mandatarul acţionează peste limitele mandatului sau împotriva acestuia.
Or, așa cum rezultă din art. 1311 din Codul civil, „cel în numele căruia s-a încheiat contractul poate să îl ratifice, respectând formele cerute de lege pentru încheierea sa valabilă”. Ratificarea este, deci, actul juridic unilateral prin care o persoană înlătură ineficacitatea actului încheiat în numele său, dar în lipsa unei împuterniciri ori cu depăşirea împuternicirii necesare pentru acel act, situație care nu există în cazul de față.”
În altă opinie (Curtea de Apel Bucureşti, dosar nr. 47265/3/2017, în care a fost pronunţată decizia nr. 5040 din 16.11.2018, Curtea de Apel Bucureşti, dosar nr. 903/3/2018*, în care a fost pronunţată decizia nr.129 din 11.01.2019) se consideră că:
1. Considerente relevante din decizia nr.5040/16.11.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosar nr. 47265/3/2017:
„Curtea notează că Legea nr.62/2011 este o lege specială, iar prevederile sale nu pot fi extinse prin analogie jurisdicţiei asigurărilor sociale. (..)
În cuprinsul Deciziei nr.1/21.01.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul competent să judece recursul în interesul legii, la care a făcut referire şi prima instanţă, instanţa supremă a recunoscut calitatea procesuală activă a organizaţiilor sindicale numai în litigiile supuse jurisdicţiei muncii, iar prevederile art. 28 alin. (3) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, ce prevăd expres calitatea procesuală activă a acestor organizaţii, conferă aceasta legitimare numai pentru apărarea „drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.”
Date fiind considerentele anterioare, susţinerea apelantului cu referire la faptul că reprezintă o persoană juridică legal constituită ce nu poate fi cenzurată şi limitată în exercitarea atribuţiilor pe care le are în această calitate, inclusiv formularea de cereri în instanţă în numele şi interesul membrilor săi, nu este de natură a-i atribui calitate procesuală activă în temeiul prevederilor art.28 din Legea nr.62/2011. Organizaţia sindicală îşi exercită atribuţiile potrivit scopului pentru care a fost înfiinţată, astfel cum acesta rezultă din art.III al Procesului-verbal de constituire (fila 53-58 dosar apel) şi Capitolul II , art.6,7 (filele 59,60 dosar apel), fără ca aceasta să aibă drept consecinţă dobândirea calităţii procesuale active în litigiile de asigurări sociale, în temeiul prevederilor art.28 alin.(2) din Legea nr.62/2011.
Deşi conform prevederilor art. 37 Cod procedură civilă, se pot se pot introduce cereri sau se pot formula apărări şi de persoane, organizaţii, instituţii sau autorităţi, care, fără a justifica un interes personal, acţionează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situaţii speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general, această posibilitate există numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute exclusiv prin lege. Or, aşa cum anterior s-a arătat, legea conferă legitimare procesuală organizaţiilor sindicale numai în litigiile supuse jurisdicţiei muncii.
Curtea constată nefondată şi susţinerea apelantului potrivit căreia prima instanţă avea obligaţia de a cita membrul de sindicat pentru a-i pune în vedere consecinţele unei anulări a acţiunii sale. Potrivit prevederilor art. 82 Cod procedură civilă, instanţa are obligaţia acordării unui termen scurt în cazul în care reprezentantul părţii nu face dovada acestei calităţi, situaţie ce nu se regăseşte însă în prezenta speţă. Apelantul a introdus acţiunea în calitate de reclamant, în virtutea calităţii pretins a fi acordată de prevederile art. 28 din Legea nr. 62/2011, astfel că prevederile legale la care mai sus s-a făcut referire nu sunt incidente.
În plus, Curtea notează că, în condiţiile în care legitimarea procesuală activă a sindicatului nu se justifică în prezentul litigiu în condiţiile art. 28 din Legea nr. 62/2011, invocate de apelant, se pune în discuţie o reprezentare convenţională a persoanelor fizice reprezentate, în calitate de titulare ale drepturilor pretinse. Însă, potrivit dispoziţiilor art. 83 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în faţa primei instanţe, precum şi în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor.
Potrivit art. 85 Cod procedură civilă, „Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedeşte prin înscris autentic.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), dreptul de reprezentare mai poate fi dat şi prin declaraţie verbală, făcută în instanţă şi consemnată în încheierea de şedinţă, cu arătarea limitelor şi a duratei reprezentării”.
Prevederile legale anterior menţionate reprezintă o aplicaţie a contractului de mandat, guvernat de prevederile art. 2009 şi următoarele din Codul civil, cu o particularitate specifică (având în vedere obiectul mandatului) în ceea ce priveşte persoana mandatarului, care nu poate fi decât o persoană fizică.”
Opinia redactorului referatului:
Opinia redactorului referatului, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011, este că Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate justifică calitate procesuală activă ca urmare a prevederilor din Statutul acestei organizaţii sindicale care reuneşte cadrele militare în rezervă, în calitate de membri de sindicat şi urmăreşte să promoveze şi să apere drepturile cadrelor militare disponibilizate ce derivă inclusiv din legislaţia asigurărilor sociale, legate, în principal, de dreptul la pensie.
Acesta fiind scopul principal pentru care a fost înfiinţată organizaţia sindicală, scop validat prin sentinţa civilă nr. 83/18.08.2009 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosar nr.26479/299/2009 prin care s-a dispus înscrierea organizaţiei sindicale în registrul special, moment de la care organizaţia sindicală a dobândit personalitate juridică, considerăm că prin negarea calităţii procesuale active a reclamantului în litigiile de asigurări sociale s-ar încălca principiul fundamental al liberului acces la justiţie şi dreptul fundamental de asociere, în vederea realizării scopului prevăzut în actul său constitutiv.
Opinia formatorilor INM:
În privința acestei probleme de drept (”Calitatea procesuală activă a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate în litigiile de asigurări sociale, acțiunile fiind introduse în numele și pentru membrii săi de sindicat – pensionari și având ca obiect anularea deciziilor de recalculare pensie. Calitatea de reprezentant convențional a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate în acest tip de litigii”), având în vedere și pozițiile exprimate în cadrul Întâlnirii președinților secțiilor pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale ale curților de apel, desfășurată la Cluj-Napoca, în perioada 18-19 aprilie 2019 (a se vedea minuta aferentă, pp. 21-24, disponibilă la http://inm-lex.ro/wp-content/uploads/2019/09/Minuta-intalnire-dreptul-muncii-Cluj-Napoca-18-19-aprilie-2019.pdf), se poate constata, din nou, caracterul neunitar al practicii.
Reiterarea problemei de către Curtea de Apel București, cu sublinierea unei practici consistente și divergente, aduce în atenție, din nou, necesitatea formulării unui RIL de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sens în care s-a apreciat și în cadrul ședinței de la Cluj Napoca, din 18-19 aprilie 2019.
Opinia formatorilor INM, exprimată și la Cluj-Napoca, este în sensul că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate justifică calitate procesuală activă ca urmare a prevederilor din Statutul acestei organizaţii sindicale care reuneşte cadrele militare în rezervă, în calitate de membri de sindicat şi urmăreşte să promoveze şi să apere drepturile cadrelor militare disponibilizate ce derivă inclusiv din legislaţia asigurărilor sociale, legate, în principal, de dreptul la pensie.
În cadrul dezbaterilor, s-a menționat că în prezent practica la nivelul Curții de Apel București este majoritară în sensul lipsei calității procesuale active a SCMD în litigiile de asigurări sociale, opinia fiind împărtășită și la nivelul altor instanțe, aprecierea legitimării procesuale active a sindicatului fiind necesar a se realiza în raport de lege.
Intervențiile din cadrul dezbaterilor au mai vizat: jurisprudența Comitetului European al Drepturilor Sociale referitoare la noțiunea de «lucrător» în sensul Cartei Sociale Europene; calitatea de membru de sindicat a persoanelor pensionate și drepturile aferente libertății sindicale, pe de o parte, și reprezentarea procesuală, pe de altă parte.
Având în vedere concluzia agreată cu ocazia Întâlnirii președinților secțiilor pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale ale curților de apel, desfășurată la Cluj-Napoca, în perioada 18-19 aprilie 2019, precum și existența, în continuare, unei practici neunitare în materie, în unanimitate, participanții au agreat că se impune promovarea unui recurs în interesul legii.
Această problemă de drept a fost discutată cu ocazia întâlnirii președinților secțiilor pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale din cadrul curților de apel – București, 9-10 noiembrie 2020.
