În ședința din data de 17 octombrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi admis excepția de neconstituționalitate referitoare la sintagma „care nu este supusă niciunei căi de atac” din cuprinsul dispozițiilor art.493 alin.(5) din Codul de procedură civilă.
Dispozițiile criticate au următorul conținut: (5) În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părţilor.
Curtea Constituțională a constatat că sintagma „care nu este supusă niciunei căi de atac” din cuprinsul dispozițiilor art.493 alin.(5) din Codul de procedură civilă este constituțională în măsura în care nu exclude exercitarea căii de atac a revizuirii întemeiate pe dispozițiile art.509 alin.(1) pct.11 din Codul de procedură civilă.
În esență, Curtea a reținut că, prin nerecunoașterea căi de atac a revizuirii, în ipoteza în care cererea de revizuire este întemeiată pe o decizie de admitere pronunțată de Curtea Constituțională în legătură cu prevederile legale care au constituit temei al respingerii recursului ca inadmisibil, în cadrul procedurii de filtrare reglementată de art.493 din Codul de procedură civilă, se încalcă efectul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, reglementat de art.147 alin.(4) din Constituție, precum și dreptul de acces la justiție reglementat prin art. 21 din Constituție.
