Băiatul de 17 ani a recunoscut comiterea faptei astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu, arătând că regretă comiterea acesteia. De asemenea, persoana vătămată a declarat că nu se constituie parte civilă, întrucât bunul a fost recuperat şi restituit.26.09.2022. în jurul orelor 14:25, inculpatul minor s-a deplasat la un magazin din Beius , şi i-a cerut persoanei vătămate permisiunea de a lua legătura telefonic cu mama sa, de pe telefonul mobil al persoanei vătămate, motivând că este elev în cadrul Liceului Tehnologic şi trebuie să-şi anunţe mama să vină să achite taxa şcolară, altfel va fi exmatriculat. Partea vătămată a format numărul indicat de inculpat, după care, inculpatul a luat telefonul mobil al persoanei vătămate din mâna acesteia, fără acte de violenţă şi cu consimţământul persoanei vătămate, iar la scurt timp. inculpatul profitând de neatenţia persoanei vătămate , a sustras telefonul mobil de culoare neagră, respectiv a fugit cu telefonul din interiorul magazinului. Partea vătămată împreună cu martorul au fugit după inculpat şi întrucât nu l-au ajuns, au anunţat organele de poliţie. La scurt timp, inculpatul a fost identificat de organele de poliţie în timp ce se afla în incinta camerei de cămin a Colegiului Tehnic Ioan Ciordaș. Cu acea ocazie, inculpatul a predat telefonul mobil sustras organelor de poliţie, iar cartela din telefon a fost găsită ruptă în tomberonul de la intrarea în incinta curţii Colegiului Tehnic.Uşurinţa aparentă pe care a manifestat-o inculpatul în comiterea faptei ca şi împrejurarea că a apreciat, în mod greşit, că poate aduce atingere patrimoniului altor persoane, pledează pentru concluzia că este necesară o măsură educativă aptă să asigure respectarea ordinii publice, cât şi pentru a descuraja orice alte manifestări similare, în condiţiile în care fapte de acest gen se comit tot mai frecvent, conturând un adevărat fenomen infracţional, a considerat Judecătoria Beius zilele trecute.
Raportat la situația concretă a inculpatului minor, la vârsta acestuia, posibilităţile sale de a se reintegra în societate, calitatea sa de infractor primar, data comiterii infracţiunii, dar şi la conduita inculpatului ulterioară comiterii faptei, instanţa opinează în sensul că se impune luarea faţă de acesta a unei măsuri educative neprivative de libertate, însă pentru a fi asigurat scopul acestora este necesară şi suficientă luarea măsurii asistării zilnice pe o durată maximă.Instanta din Beius a hotărât măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice pentru o perioadă de 6 (şase) luni pentru săvârșirea infracţiunii de furt calificat, faptă prevăzută de art. 228 alin. (1) din Codul Penal.
“Deşi avea o vârstă fragedă la momentul săvârşirii faptei şi se află la primul contact cu legea penală, inculpatul nu a prezentat mecanisme proprii eficiente care să îl oprească din a se angrena în comiterea unei infracţiuni care prezintă un grad de pericol social sporit.Inculpatul, deşi se află la o vârstă la care ar trebui să aibă anumite preocupări legate de educaţia, dezvoltarea personală şi profesională a acestuia, a ales să păşească pe un traseu infracţional apt să îi corupă sistemul de valori pe care ar trebui să şi-l însuşească, săvârşind infracţiuni ce denotă un grad de pericol sporit, pe baza unei aparente intenţii spontane, aspect care denotă periculozitatea acestuia. Prin urmare, pedeapsa care va fi aplicată are coercitiv, dar urmăreşte şi un scop educativ, de atenţionare a celor suspectaţi de săvârşirea anumitor infracţiuni, cu privire la comportamentul pe care trebuie să îl adopte din prisma normelor de drept penal, dezideratul unei protecţii sociale efective neputând fi atins prin luarea unor măsuri apte să dezechilibreze balanţa drepturilor protejate incidente în prezenta cauză, respectiv protecţia patrimoniului părţii civile şi dreptul la libertate al inculpatului. Totodată, instanţa observă că inculpatul nu a făcut dovada că se poate reintegra în societate la acest moment, fără impunerea unor obligaţii şi măsuri ferme, acţionând în baza unor impulsuri de moment, fără a putea anticipa consecinţele faptelor sale pe termen lung ori impactul acestora asupra persoanelor vătămate, cărora le-a fost adusă atingere în mod nejustificat dreptului la patrimoniu”, scrie rejust.
