Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Giovanni Pitruzzella, consideră că o cerere de dezindexare întemeiată pe un pretins caracter fals al informațiilor obligă operatorul motorului de căutare Google să efectueze verificările care țin de posibilitățile sale concrete și apoi să decidă dacă șterge sau nu informațiile indicate. În plus, în cadrul unei cereri de eliminare a unor fotografiilor de previzualizare din rezultatele unei căutări de imagini, trebuie luată în considerare numai valoarea informativă a pozelor ca atare, este de părere Pitruzzella.
Opiniile avocatului general al CJUE au fost exprimate în legătură cu o acțiune pe doi administratorul mai multor companii și partenera sa au introdus-o împotriva Google LLC. Cei doi cererea dezindexarea anumitor linkuri afișate în rezultatele căutărilor efectuate prin intermediul motorului de căutare care conduc la articolele despre ei, publicate pe un site. În plus, au cerut să nu mai fie afișate fotografiile care însoțesc unul dintre articole sub forma unor așa-zise ”imagini de previzualizare”.
Reclamanții susțineau că articolele indicate conțineau opinii critice și îndoieli referitoare la seriozitatea firmelor pe care le reprezentau. În fotografii, cei doi erau prezentați în mașini de lux, în cabina unui elicopter și în fața unui avion charter, sugerând astfel că ar fi beneficiat de o viață de lux finanțată de terți.
În opinia lor, afirmațiile din articolele respective sunt inexacte și defăimătoare, motiv pentru care au cerut eliminarea lor din căutările pe Google.
Sesizată cu acest caz, Curtea Federală de Justiție din Germania a adresat CJUE două întrebări preliminare.
- Prima se referă la natura specifică a funcției exercitate de motoarele de căutare și la tensiunea pe care o determină între drepturile fundamentale prevăzute la articolele 7, 8 și 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene1, într‑o ipoteză care nu a fost încă examinată de Curte, și anume cea în care persoana vizată contestă veridicitatea datelor prelucrate și solicită, pentru acest motiv, dezindexarea linkurilor care conduc la conținuturi publicate de terți în care apar aceste date.
- A doua întrebare se referă la necesitatea de a ține seama, în cadrul examinării unei cereri de dezindexare a unor imagini de previzualizare din rezultatele unei căutări de imagini, de conținutul paginii web în care este inclusă imaginea în cauză.
Concluziile avocatului general CJUE
În concluziile sale, avocatul general Giovanni Pitruzzella (foto stânga) a precizat care sunt obligațiile ce îi revin operatorului unui motor de căutare atunci când examinează o cerere de dezindexare întemeiată pe afirmația, neînsoțită de elemente de probă, potrivit căreia o parte dintre informațiile cuprinse în conținutul indexat ar fi false.
Avocatul general subliniază că drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal nu au un caracter absolut; dreptul la protecția datelor cu caracter personal trebuie luat în considerare în raport cu funcția sa socială și trebuie să fie pus în balanță cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporționalității, acordând importanța cuvenită dreptului la informare.
În acest context, deși, atunci când persoana vizată are un rol public, dreptul de a informa și dreptul de a fi informat dobândesc o importanță predominantă, această tendință este inversată, potrivit avocatului general, atunci când se stabilește că informațiile prelucrate nu sunt adevărate. Astfel, nu numai că exactitatea datelor reprezintă una dintre condițiile de legalitate a prelucrării datelor cu caracter personal, dar acest drept la libertatea de exprimare și de informare, sub dublul său aspect, activ și pasiv, nu poate fi pus pe același plan cu drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal atunci când sunt în discuție informații false.
Avocatul general al CJUE a precizat că informațiile false nu numai că încalcă dreptul fundamental al persoanei la care ele se referă la protecția datelor cu caracter personal, ci ajunge în definitiv să îi afecteze demnitatea, întrucât creează o reprezentare falsă a persoanei respective, producând o alterare a identității sale, care este în prezent definită cu precădere în mediul online.
Deși operatorul unui motor de căutare nu poate fi obligat să efectueze o monitorizare generalizată a conținuturilor găzduite și să verifice veridicitatea acestora, el va trebui totuși să joace un rol activ în eliminarea din rezultatele căutării a conținuturilor în care figurează date cu caracter personal false, dată fiind responsabilitatea specială pe care o are și care este legată de funcția sa de „gatekeeper” al informațiilor.
Aceste elemente fiind precizate, avocatul general exclude posibilitatea de a se efectua o dezindexare exclusiv pe baza cererii unilaterale a persoanei vizate, însă exclude în același timp posibilitatea de a i se impune persoanei vizate obligația de a se adresa editorului paginii web pentru a solicita eliminarea conținutului pretins fals. Potrivit avocatului general, revine persoanei vizate sarcina de a indica elementele pe care se întemeiază cererea și de a furniza un început de probă cu privire la caracterul fals al conținutului pentru care se olicită dezindexarea. Operatorul motorului de căutare trebuie, la rândul său, să efectueze verificări pentru a confirma sau infirma temeinicia cererii și care țin de posibilitățile sale concrete, inclusiv prin contactarea, dacă este posibil, a editorului paginii web indexate, și să decidă apoi dacă admite sau nu cererea de dezindexare.
În cazul în care articolul în discuție se referă la o persoană care are un rol public, decizia de a proceda la dezindexare ar trebui să se bazeze pe probe deosebit de relevante care să confirme natura falsă a informațiilor. În sfârșit, pentru a evita un prejudiciu ireparabil pentru persoana vizată, operatorul motorului de căutare va putea suspenda temporar indexarea sau va putea indica în rezultatele căutării că veridicitatea unora dintre informațiile care figurează în conținutul la care conduce linkul în cauză este contestată.
Ca răspuns la a doua întrebare preliminară, avocatul general consideră că, în cazul căutărilor de imagini pe bază de nume efectuate cu ajutorul unui motor de căutare pe internet, sunt aplicabile aceleași reguli precum cele aplicabile căutărilor pe internet și că, prin reperarea fotografiilor unor persoane fizice publicate pe internet și prin reproducerea acestora, operatorul unui motor de căutare oferă un serviciu care implică o prelucrare de date cu caracter personal autonomă și distinctă atât de cea a editorului paginii de internet de pe care sunt extrase fotografiile, cât și de cea de indexare a acestei pagini.
Potrivit avocatului general, în cadrul evaluării comparative a drepturilor fundamentale în conflict care trebuie efectuată în cazul unei cereri de eliminare a unor imagini de previzualizare din rezultatele unei căutări de imagini, trebuie să se țină seama numai de valoarea informativă a fotografiilor ca atare, independent de conținutul în care acestea sunt incluse pe pagina de internet de pe care sunt extrase.
DOCUMENT – Concluziile avocatului general în cauza C-460/20 Google (Dezindexarea unui conținut pretins inexact):
