Premierul Marcel Ciolacu vrea cu orice preț să se încadreze în țintele de deficit bugetar și nu se dă în lături să apeleze la decizii radicale. ”Marele Plan” include patru măsuri majore care ar urma să aducă economii de 6-8 miliarde de lei la bugetul de stat.
Ciolacu ia în calcul aceste măsuri, după ce deficitul a ajuns la 2,34% din PIB, fiind mai mare cu o jumătate de procent, raportat la aceeași perioadă din 2022. Ministerul de Finanţe a cerut să nu se depăşească cinci procente din Produsul Intern Brut, la sfârşitul lui 2023, pentru că altfel Guvernul riscă să piardă toate fondurile din PNRR din cauza deficitului excesiv.
Premierul Ciolacu i-a cerut ministrului de Finanțe să pună în aplicare un plan care include 4 măsuri majore, care să permită încadrarea în țintele de deficit bugetar, potrivit Stiripesurse.
1. Reducerea aparatului de stat:
- Creșterea Normativelor de personal alocate unei funcții de conducere
- Reducerea numărului de posturi vacante cu 200.000, dintre care cu cel puțin 20.000 în cazul funcțiilor de conducere
- Reducerea numărului de membri în Consiliile de Administrație / Supraveghere în companiile de stat
- Plafonarea indemnizatiilor (componenta fixă și variabilă) pentru membrii CA/ CS și Directorat din companiile de stat
- Comasarea / desființarea unor instituții / agenții cu sarcini suprapuse
2. Reducerea sporurilor, prin micșorarea plafonului lunar de venituri neimpozabile care nu se cuprind în baza de calcul a CASS, de la 33% la 20% din salariu.
3. Reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii (altele decât cele pentru medicamente și spitale), dar și a celor de funcționare a statului.
a) Reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri si servicii, altele decât cele pentru medicamente spitale si programe de sănătate
b) Creditele de angajament și creditele bugetare reținute, în proporție de 10% în bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj se anulează cu ocazia primei rectificări bugetare, cu excepția cheltuielilor de investiții, a cheltuielilor cu stocurile rezervă de stat și de mobilizare și a cheltuielilor aferente despăgubirilor civile)
4. Prioritizarea proiectelor de investiții publice în funcție de efectul de multiplicare (economic și social) și trecerea celor eligibile pe finanțare din fonduri europene.
