În acest cadru, Curtea este competentă să aprecieze legalitatea actelor sau a omisiunilor care nu au legătură directă cu alegeri politice sau strategice din domeniul acestei politici sau să le interpreteze.
KS și KD, membri ai familiei apropiate a unor persoane dispărute sau ucise în Kosovo în anul 1999, au sesizat Tribunalul Uniunii Europene. Cauza se referă la misiunea civilă a Uniunii Europene în Kosovo (Eulex), care a fost desfășurată în cadrul PESC. Tribunalul a respins această acțiune din cauza necompetenței sale vădite de a o soluționa. În recurs, Curtea de Justiție precizează că instanțele Uniunii sunt competente să aprecieze legalitatea actelor sau a omisiunilor din domeniul PESC care nu au legătură directă cu alegeri politice sau strategice sau să le interpreteze. Aceasta este situația printre altele în cazul deciziilor adoptate de Eulex Kosovo în ceea ce privește alegerea personalului sau în ceea ce privește punerea în aplicare a unor măsuri de control sau a unor căi de atac.
În 2008, Uniunea Europeană a creat o misiune civilă de sprijinire a supremației legii, denumită Eulex Kosovo, însărcinată printre altele cu investigarea infracțiunilor, a persoanelor dispărute sau ucise în Kosovo în 1999, în contextul conflictului care a avut loc în această țară. În 2009, UE a instituit o comisie de control pentru drepturile omului, însărcinată cu examinarea plângerilor depuse pentru încălcări ale drepturilor omului săvârșite de Eulex Kosovo în cadrul exercitării mandatului său.
În urma plângerilor depuse de KS și de KD, comisia de control a constatat, în noiembrie 2015 și în octombrie 2016, încălcarea mai multor drepturi fundamentale. În luna martie 2017, această comisie a închis dosarele în cauză, constatând punerea în aplicare doar parțială de către șeful Eulex Kosovo a recomandărilor pe care i le adresase. KS a introdus o acțiune în răspundere extracontractuală împotriva Consiliului Uniunii Europene, a Comisiei Europene și a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), în special pentru încălcarea mai multor dispoziții ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO). În luna decembrie 2017, Tribunalul s-a declarat vădit necompetent să judece această acțiune.
Ulterior, KS și KD au introdus la Tribunal o nouă acțiune în justiție împotriva Consiliului, a Comisiei și a SEAE. Acestea doresc să obțină repararea prejudiciului pe care consideră că l-au suferit ca urmare a diverselor acte și omisiuni referitoare în special la anchetele desfășurate în cursul misiunii Eulex Kosovo. Pe de altă parte, în luna iunie 2021, KS și KD au depus o cerere de măsuri de cercetare judecătorească având ca obiect prezentarea versiunii integrale a planului operațional al Eulex Kosovo. În luna noiembrie 2021, Tribunalul a respins acțiunea pentru același motiv.
Pronunțându-se în recurs, Curtea anulează astăzi în parte această din urmă ordonanță a Tribunalului și îi trimite cauza spre rejudecare în rest. Aceasta amintește că includerea PESC în cadrul constituțional al Uniunii presupune ca principiile fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii să se aplice și în cadrul acesteia. Printre acestea figurează respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale, valori care impun ca autoritățile Uniunii să fie supuse unui control jurisdicțional.
Desigur, nici articolele din tratate și din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care consacră dreptul la o cale de atac efectivă, nici invocarea unor încălcări ale drepturilor fundamentale nu justifică, prin ele însele, ca instanțele Uniunii să se declare competente. De altfel, limitarea competenței Curții în materie de PESC prevăzută de
tratate nu este incompatibilă cu dreptul la o cale de atac efectivă, astfel cum este garantat de CEDO, întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis deja limitări constituționale ale competențelor instanțelor unui stat în ceea ce privește actele care nu pot fi separate de desfășurarea relațiilor sale internaționale. Interpretând tratatele în special în lumina dreptului la o cale de atac efectivă și a principiilor statului de drept, Curtea constată totuși că este competentă să aprecieze legalitatea actelor sau a omisiunilor din domeniul
PESC care nu au legătură directă cu alegeri politice sau strategice sau să interpreteze aceste acte.
În speță, capacitatea misiunii Eulex Kosovo de a angaja personal constituie un act de administrare cotidiană care se înscrie în cadrul executării mandatului misiunii. Astfel, deciziile adoptate de Eulex Kosovo în ceea ce privește alegerea personalului pe care această misiune îl folosește nu sunt legate în mod direct de alegerile politice sau strategice efectuate de misiunea menționată în cadrul PESC.
Curtea ajunge la aceeași concluzie în ceea ce privește lipsa unor dispoziții care să prevadă asistență judiciară în cadrul procedurilor desfășurate în fața comisiei de control. De asemenea, în ceea ce privește lipsa unor competențe de executare conferite comisiei de control sau a unor căi de atac pentru încălcările constatate de aceeași comisie, Curtea consideră că decizia de a supune sau nu actele și omisiunile acestei misiuni unui mecanism de control privește numai un aspect al gestiunii sale administrative.
În continuare, Curtea arată, tot în același sens, că lipsa atât a unor măsuri corective care să permită remedierea încălcărilor drepturilor fundamentale constatate de comisia de control, cât și a unei examinări juridice serioase cauzei lui KD privește neadoptarea unor măsuri individuale și nu este direct legată de alegerile politice sau strategice efectuate în cadrul PESC.
În schimb, mijloacele puse la dispoziția Eulex Kosovo și decizia de revocare a mandatului executiv al acestei misiuni sunt legate în mod direct de astfel de alegeri politice sau strategice, astfel încât Tribunalul nu a săvârșit nicio eroare prin faptul că s-a declarat necompetent să judece această parte a acțiunii formulate de KS și de KD.
Pentru aceste motive, Curtea (Marea Cameră) declară și hotărăște:
1) Anulează Ordonanța Tribunalului Uniunii Europene din 10 noiembrie 2021, KS și KD/Consiliul și alții (T‑771/20, EU:T:2021:798), în condițiile în care Tribunalul s-a declarat vădit necompetent să judece acțiunea formulată de KS și de KD pentru motivul că aceasta se raporta la aspecte politice sau strategice care privesc definirea și punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune (PESC) în măsura în care această acțiune viza:
– o încălcare a articolelor 2 și 3 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950, precum și a articolelor 2 și 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, săvârșită de Eulex Kosovo, ca urmare a lipsei unor anchete adecvate privind dispariția și asasinarea membrilor familiilor lor, din cauza lipsei resurselor necesare și a personalului adecvat al acestei misiuni pentru a-și exercita mandatul executiv, încălcare ce a fost constatată la 11 noiembrie 2015 în ceea ce o privește pe KS și la 19 octombrie 2016 în ceea ce o privește pe KD de Comisia de control pentru drepturile omului înființată în temeiul Acțiunii comune 2008/124/PESC a Consiliului din 4 februarie 2008 privind misiunea Uniunii Europene de sprijinire a supremației legii în Kosovo, EULEX KOSOVO;
– o încălcare a articolului 6 alineatul (1) și a articolului 13 din această convenție, precum și a articolului 47 din cartă, ca urmare a lipsei unor dispoziții care să prevadă asistență judiciară în favoarea reclamanților eligibili în procedurile desfășurate în fața Comisiei de control și a creării acesteia din urmă fără competența de executare a deciziilor sale și fără o cale de atac pentru încălcările drepturilor omului săvârșite de Eulex Kosovo;
– neadoptarea unor măsuri corective care să permită remedierea integrală sau parțială a încălcărilor menționate la prima și a doua liniuță, deși șeful Eulex Kosovo a adus la cunoștința Uniunii Europene concluziile comisiei de control menționate la 29 aprilie 2016;
– abuzul de putere sau utilizarea abuzivă a puterii executive săvârșite de Consiliul Uniunii Europene și de Serviciul European de Acțiune Externă la 12 octombrie 2017, prin faptul de a susține că Eulex Kosovo a făcut tot posibilul pentru a investiga infracțiunile ale căror victime au fost membri ai familiei lui KS și ai familiei lui KD și că Comisia de control nu avea vocația de a fi un organ judiciar și
– abuzul de putere sau utilizarea abuzivă a puterii executive, prin faptul că nu s-a asigurat că cauza lui KS, referitoare la o crimă de război, a făcut obiectul unei examinări serioase din punct de vedere juridic de către Eulex Kosovo și/sau de către Parchetul Special pentru investigare și urmărire penală în fața Camerei Specializate din Kosovo.
2) Respinge în rest recursurile în cauzele C-29/22 P și C-44/22 P.
3) Trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Uniunii Europene pentru ca acesta să se pronunțe cu privire la admisibilitate și, dacă este cazul, cu privire la fondul acțiunii formulate de KS și KD, precum și cu privire la cererea lor de măsuri de cercetare judecătorească având ca obiect prezentarea versiunii integrale a planului operațional (OPLAN) al Eulex Kosovo de la crearea acestei misiuni.
4) Cererea privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.
