Titlul problemei de drept: Condițiile de majoritate necesare pentru confirmarea practicianului și stabilirea onorariului în prima adunare generală a creditorilor (Curtea de Apel Bacău)
- Materia: civil
- Subcategoria: insolvență şi preinsolvenţă
- Acte normative incidente: art. 49 alin. 1 și art. 57 alin. 2 din Legea nr.85/2014
- Cuvânt cheie: confirmare practician în insolvență
Într-o opinie, s-a considerat că, pentru confirmarea practicianului desemnat provizoriu de judecătorul sindic şi stabilirea onorariului, este suficientă o majoritate simplă cu respectarea cerinţelor de cvorum ale art. 49 alin. 1 din Legea 85/2014 pentru luarea unei hotărâri valabile în acest sens (dosarul nr. 2207/110/2018/a2). În acest cadru, s-a apreciat că dispozițiile art. 57 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 cuprind doua situaţii diferite, anume desemnarea administratorului judiciar şi confirmarea administratorului judiciar, iar procentul de 50% din valoarea totala a creanţelor este necesar pentru desemnarea administratorului judiciar, nicidecum pentru confirmarea acestuia pentru care este necesar şi suficient procentul de 30 % din valoarea totala a creanţelor cu drept de vot asupra averii debitorului aşa cum prev disp. art. 49 alin. 1 din Legea nr. 85/2014.
În sprijinul acestei soluţii, dar fără a se reflecta încă într-o hotărâre pronunţată, s-a exprimat şi argumentul că dispoziţiile art. 57 alin. 2 trebuie analizate prin corelare cu prevederile art. 57 alin. 6, în care se arată la final că judecătorul va numi administratorul judiciar / lichidatorul desemnat, sau, după caz, va solicita adunării creditorilor / creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar / lichidator judiciar. Se consideră că, din moment ce texul art. 57 alin. 6 nu face referire decât la desemnare, practic exclude ipoteza confirmării, care ar fi o ipoteză complet distinctă, căreia i se aplică cerinţele din regula generală de la art. 49, iar nu cerinţele speciale de majoritate de la art. 57 alin. 2.
Într-o a doua opinie, s-a reținut că dispoziţiile art. 57 alin. 2 din Legea insolvenţei derogă de la prevederile art. 49 alin. 1 din acelaşi act normativ, în sensul că, pentru votul cu privire la desemnarea practicianului şi stabilirea onorariului la prima adunare generală a creditorilor, stabilesc o majoritate specială, astfel încât pentru a decide cu privire la acest punct de pe ordinea de zi a primei adunări generale era necesar un cvorum special şi o majoritate specială, de peste 50% din totalul creanţelor înscrise la masa credală (dosarele nr. 5253/110/2017/a2 și nr. 3078/110/2018/a2).
S-a subliniat că, în măsura în care legiuitorul ar fi înţeles să excludă de la aplicare cerinţele de majoritate specială pentru hotărârea privind confirmarea practicianului desemnat provizoriu, nu ar fi încadrat această menţiune tot în art. 57 alin. 2. În condiţiile în care luarea hotărârii cu privire la desemnarea / confirmarea practicianului şi stabilirea onorariului acestuia în prima adunare a creditorilor a fost menţionată în textul derogatoriu al art. 57 alin. 2, nu poate fi aplicată cerinţa majorităţii speciale pentru prima teză a alin. 2 şi cerinţa majorităţii simple pentru a doua teză a aceluiaşi alineat, textul întreg fiind special faţă de regula generală stabilită de art. 49 alin. 1 din Legea 85/2014.
Prin raportare la normele de tehnică legislativă, s-a argumentat că dispoziţiile art. 49 alin. 1 din Legea 85/2014 reprezintă regula în privinţa cvorumului şi cerinţelor privind majoritatea în adunarea creditorilor pentru luarea unei decizii valabile de către adunare, în timp ce dispoziţiile art. 57 alin. 2 stabilesc situaţia de excepţie, privind cerinţele de majoritate pentru luarea unei hotărâri valabile în prima adunare a creditorilor în ceea ce priveşte strict desemnarea practicianului sau confirmarea celui desemnat provizoriu. În condiţiile în care pentru luarea unei hotărâri cu privire la desemnarea practicianului sau confirmarea sa se stabilesc în acelaşi alineat al art. 57, nu în două alineate diferite, cerinţe speciale de majoritate calificată pentru luarea unei decizii, nu s-ar putea considera că doar prima teză a alineatului doi vizează majoritatea calificată, iar a doua teză o majoritate simplă din membrii prezenţi, neexistând vreo dispoziţie derogatorie în teza a doua.
Opinia Institutului Național al Magistraturii
Problema care se impune a fi analizată se referă la condițiile de majoritate necesare pentru confirmarea în calitate de administrator / lichidator judiciar a practicianului desemnat provizoriu de judecătorul sindic, citirea trunchiată a dispozițiilor art. 57 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 generând opiniile diferite exprimate anterior.
Potrivit dispozițiilor art. 57 alin. 2 din Legea nr. 85/2014:
“În cadrul primei ședințe a adunării creditorilor, creditorii care dețin mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i și onorariul. În cazul în care onorariul se va achita din fondul constituit potrivit prevederilor art. 39 alin. (4), acesta va fi stabilit pe baza criteriilor prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindu-i onorariul. În această din urmă situație nu va mai fi necesară confirmarea judecătorului-sindic. Prima ședință a adunării creditorilor va avea în mod obligatoriu pe ordinea de zi atât confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cât și stabilirea onorariului acestuia.”
Parcurgând întreg textul acestui aliniat, constatăm că el reglementează, cu prioritate, obligativitatea includerii pe ordinea de zi la prima sedință a adunării generale a acționarilor a confirmării / desemnării administratorului / lichidatorului judiciar și a stabilirii onorariului acestuia. Confirmarea și desemnarea sunt văzute de legiuitor drept modalități alternative pentru realizarea aceluiași scop, alegerea de către creditori a practicianului care va îndeplini acest rol esențial în procedura insolvenței.
În continuare textul introduce și o cerință specială de majoritatea pentru adoptarea de către creditori a hotărârii cu privire la acest punct de pe ordinea de zi. Chiar dacă prima teză are în vedere aparent doar situația desemnării de către creditori a administratorului / lichidatorului judiciar, nu identificăm în cuprinsul aliniatului și a articolului în ansamblu nici un argument pentru care cele două modalității alternative pentru alegerea de către creditori a practicianului în procedura insolvenței să presupună cerințe de majoritate diferite, singura diferență între cele două situații fiind legată de votarea sau nu a unui anumit practician, și anume a celui desemnat inițial, în mod provizoriu, de judecătorul sindic.
Pe de altă parte, faptul că într-una dintre situații practicianul în insolvență a fost desemnat deja provizoriu de judecătorul sindic nu justifică diminuarea cerințelor de majoritate în cazul confirmării aceleași persoane în calitate de administrator / lichidator judiciar deoarece în acest mod s-ar diminua rolul adunării creditorilor în procedura insolvenței.
În concluzie, opinia INM este în sensul că dispozițiile art. 57 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 impun un cvorum special şi o majoritate specială, de peste 50% din totalul creanţelor înscrise la masa credală, și pentru confirmarea administratorului / lichidatorului desemnat provizoriu de judecătorul sindic.
Participanții și-au însușit cu unanimitate opinia formatorilor INM.
Această problemă de drept a fost pe agenda întâlnirii preşedinților secțiilor specializate (foste comerciale) ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, întâlnire dedicată discutării aspectelor de practică judiciară neunitară în materia litigiilor cu profesioniști și insolvenței – București, 15 decembrie 2020.
