Potrivit justnews.ro, autorii raportului au detaliat, printre altele, şi propunerile avansate de instanţe şi de parchete care, o dată puse în aplicare, ar putea duce la îmbunătăţirea activităţilor specifice. Raportul integral poate fi vizualizat aici: https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=cf25c30d-36b2-470d-841e-c47fec969300-InfoCSM
În cazul instanțelor, pentru schemele de personal neadaptate la volumul de activitate/numărul insuficient de posturi de judecător și de personal auxiliar, măsurile de remediere propuse sunt:
− redimensionarea schemelor de personal la nivel național în raport cu volumul și complexitatea cauzelor;
− implementarea la nivelul întregului sistem judiciar a instituției asistentului judecătorului prin suplimentarea schemelor cu personal suport pentru judecători;
− reevaluarea schemelor de personal auxiliar în acord cu volumul de activitate şi atribuţiile specifice acestei categorii de personal, corelativ cu alocarea pentru activităţile administrative a unui număr corespunzător de alte categorii de personal (funcţionari publici, personal contractual), care să permită îndeplinirea de către grefieri exclusiv a unor atribuţii judiciare;
− sistematizare legislativă, construirea unor mecanisme alternative de soluționare a litigiilor, astfel încât să fie diminuată presiunea asupra sistemului judiciar;
− degrevarea judecătorilor și a personalului auxiliar de specialitate de atribuții ce nu implică o activitate judiciară;
− ocuparea integrală a schemelor de personal;
-o strategie coerentă de ocupare a posturilor vacante de judecător având în vedere gradul de neocupare al acestora;
− stabilirea unui volum optim de activitate pentru judecători și pentru personalul auxiliar de specialitate prin reevaluarea programului privind volumul optim de activitate;
− repartizarea judecătorilor stagiari/definitivi doar la instanțele care nu-și pot desfășura activitatea în condiții optime din cauza numărului mare de posturi vacante;
− dezvoltarea aplicației ECRIS și adaptarea acesteia necesităților actuale ale instanțelor, modificărilor legale și regulamentare, pentru a reflecta în mod real, cu privire la toți parametrii, situația instanțelor de judecată, din perspectiva volumului și complexității activității;
− achiziționarea unor programe informatice care să permită transcrierea în mod direct a dezbaterilor din ședințele de judecată, inclusiv a audierilor de părți, martori, prin raportare la exigențele procedurale vizând consemnarea acestora;
− organizarea mai multor programe de formare profesională continuă pentru judecători şi personalul auxiliar de specialitate;
În privinţa remedierii problemei insuficienței spațiilor care deservesc sistemul judiciar, respectiv activitatea de judecată, se propune:
− achiziționarea de noi spații destinate instanțelor de judecată, prin alocarea de fonduri în acest sens;
− reamenajarea spaţiilor deja existente în raport cu nevoile actuale ale instanţelor.
Legat de instabilitatea legislativă, lipsa de previzibilitate şi claritate a unor acte normative, cu consecinţa apariţiei, în unele cazuri, a practicii judiciare neunitare, autorii avansează următoarele măsuri de remediere:
– o colaborare mai strânsă între toate autorităţile implicate în procesul de creare şi asigurare a cadrului optim pentru realizarea în condiţii corespunzătoare a actului de justiţie, prin conștientizarea existenţei acestor vulnerabilităţi şi luarea măsurilor necesare, potrivit competenţelor avute de fiecare autoritate, în vederea eliminării lor sau, cel puţin, a diminuării efectelor negative produse de acestea;
– sesizarea Ministerului Justiției în legătură cu eventualele necorelări legislative;
− o acțiune mai promptă a mecanismelor judiciare de unificare a practicii judiciare (recurs în interesul legii, hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) − stabilitate legislativă;
− adoptarea unei viziuni asupra modului de legiferare care să confere predictibilitate şi coerenţă;
În ce privește subfinanțarea sistemului se propune:
− alocarea resurselor financiare necesare desfășurării activității judiciare (achiziționarea de echipamente IT, mobilier, servicii electronice- certificate digitale, licențe antivirus) și efectuării reparațiilor capitale, curente și de întreținere la sediile existente;
− finanțare la nivel optim prin măsuri bugetare;
− trecerea veniturilor obţinute din taxele judiciare de timbru, amenzi judiciare, amenzi penale şi cheltuieli judiciare la bugetul Ministerului Justiţiei pentru a fi efectuate investiţii în sedii şi dotări materiale;
− întocmirea de proiecte în vederea obţinerii de fonduri europene pentru investiţii;
În cazul parchetelor, instabilitatea și lipsa predictibilității legislative pot fi diminuate prin:
− adoptarea unei legislații stabile, coerente, predictibile și previzibile atât în ceea ce privește organizarea și funcționarea sistemului judiciar, cât și în ceea ce privește legislația peală și procesual penală;
− corelarea legislaţiei penale cu deciziile Curţii Constituţionale şi cu jurisprudenţa CEDO şi CJUE;
Subfinanțarea sistemului judiciar poate fi contracarată prin adaptarea bugetului la nevoile parchetelor.
Referitor la lipsa unor sedii adecvate desfășurării activității şi a dotărilor corespunzătoare se propune:
− alocarea de fonduri financiare pentru achiziționarea de noi spații, pentru efectuarea reparațiilor necesare și utile la spațiile deja existente, pentru construirea de noi spaţii adecvate nevoilor parchetelor; − asigurarea finanţării corespunzătoare pentru finalizarea lucrărilor de reparaţii şi reamenajare aflate în curs de desfăşurare;
− alocarea de fonduri financiare pentru dotarea unităţilor cu sisteme informatice noi;
În ceea ce priveşte schemele reduse de personal de la nivelul instanţelor şi parchetelor, se propune:
− redimensionarea schemelor de personal existente în raport de volumul de activitate;
− reorganizarea poliţiei judiciare în subordinea Ministerului Public sau detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară în cadrul unităţilor de parchet;
Fluctuația mare a personalului ar putea fi remediată prin:
− prevederi legale care să asigure stabilitatea personalului inclusiv în ceea ce privește pensionarea magistraților;
− limitarea perioadelor în care procurorii pot fi delegaţi la alte unităţi de parchet;
În opinia reprezentanţilor instanţelor şi parchetelor, volumul ridicat de activitate poate fi redus prin:
− corelarea schemelor de personal raportat la volumul de activitate al fiecărui parchet cu păstrarea unui echilibru între numărul de posturi de procuror și numărul posturilor de personal auxiliar de specialitate;
− modificări legislative pentru echilibrarea competenţei materiale pe verticală;
În ceea ce privește neocuparea schemelor de personal se propune organizarea unor concursuri de recrutare prin procedurile prevăzute de lege care să conducă la ocuparea posturilor vacante atât de procuror, cât şi de personal auxiliar, majorarea numărului de absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii. Specializarea insuficientă pe diferite domenii de activitate poate fi ameliorată prin:
− formare profesională adaptată nevoilor de specializare;
− existența unei platforme/aplicații care să permită conectarea cu structurile de poliție în vederea fluidizării activității de urmărire/supraveghere a urmăririi penale.
