Evenimentul organizat de Consiliul Europei și UNHCR la București în 22 noiembrie punctează o nouă etapă în materie de azil, migrație și integrare a refugiaților, prin soluții și recomandări care au reieșit în urma eforturilor depuse la nivel național, european și internațional în aproape dou ani de la declanșarea războiului în Ucraina.
Participanții la masa rotundă – reprezentanți ai autorităților, avocați și experți din instituții publice, fundații și agenții internaționale – au oferit o retrospectivă a demersurile de integrare, incluziune și protecție pentru refugiați, dar și soluțiile normative și reglementările secundare care au completat cadrul legislativ în materie.
Subiectul privind consolidarea protecției copiilor a fost prezentat prin evidențierea standardelor naționale și internaționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și prin perspectiva provocărilor practice.
Daniela Zaharia Mănescu, membru în proiectul Uniunii Naționale a Barourilor din România Avocați pentru refugiați, a evidențiat că legislația în materia de azil s-a îmbunătățit în România în ceea ce privește minorii neînsoțiți, menționând în acest sens Ordinul 119/2023 care reglementează atribuțiile reprezentantului legal pentru minorii străini neînsoțiți care solicită sau obțin o formă de protecție internațională.
În plus, a subliniat o serie de aspecte care pot asigura o asistență efectivă și eficientă a minorului:
● Accesul la avocat trebuie asigurat pe toată perioada procedurii de azil, iar lucrul acesta este posibil în urma unei solicitări de ajutor public judiciar și/sau extrajudiciar.
● Reprezentantul legal, care asistă minorul până când acesta împlinește 18 ani, este extrem de important pentru că cei mai mulți copii ajung în România cu o serie de traume și au nevoie ca drepturile și obligațiile să le fie explicate pe înțelesul lor și în limba pe care o cunosc. De aceea consideră că o rețea națională de interpreți este un proiect bun de luat în calcul.
● În prezent nu mai avem minori neînsoțiți luați în custodie publică. Este important ca statul român să rămână cu această practică.
● Nu în ultimul rând, este nevoie de o specializare continuă a tuturor celor implicați în domeniul azilului și migrației, de la momentul identificării minorului până la integrarea lui pe teritoriul României.
Potrivit UNHCR, masa rotundă este o continuare a misiunii Reprezentantului Special al Secretarului General al Consiliului Europei pentru Migrație și Refugiați (SRSG), Leyla Kayacik. „Raportul emis în urma misiunii de anchetă a identificat mai multe acțiuni care trebuie întreprinse în cadrul Planului de acțiune privind protecția persoanelor vulnerabile în contextul migrației și azilului în Europa (2021-2025) și în strânsă cooperare cu organizațiile internaționale care ar putea oferi know-how și expertiză personalizată entităților competente”, se precizează în comunicatul UNHCR.
Evenimentul a continuat cu prezentarea unei jurisprudențe a Curții Europene a Drepturilor Omului, cu un accent deosebit pe vulnerabilitate și copii, susținută de Valentin Nicolescu, jurist la Grefa Curții Europene a Drepturilor Omului, urmată de întrebări și răspunsuri.
Discuția privind protecția copiilor refugiați a început cu o prezentare a sistemului național în drept și în practică și a provocărilor întâmpinate, susținută de Nicolae Gabriel Gorunescu, Subsecretar de Stat și Vicepreședinte, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție. Pedro Munoz Alonso, ofițer de protecție, UNHCR România și Zaruhi Gasparyan, șef al Unității de cooperare, Divizia pentru drepturile copilului, Consiliul Europei, au prezentat standardele UNHCR și ale ONU privind protecția copiilor neînsoțiți și separați de familie, precum și standardele CoE relevante pentru protecția copiilor refugiați – cu accent pe primirea și tutela propriu-zisă a acestora.
Discuția a continuat cu o trecere în revistă a provocărilor și a bunelor practici legate de cadrul legal românesc și de modul de abordare concretă a copiilor neînsoțiți (solicitanți de azil, beneficiari de protecție internațională și de protecție temporară) prezentată de dna Daniela Zaharia Manescu, consultant juridic în domeniul protecției copilului.
Reprezentantul UNHCR în România, Pablo Zapata, a remarcat că „Sistemele rezistente, capabile să protejeze copiii refugiați și supraviețuitorii violenței de gen în perioade de criză și de incertitudine, rămân fundamentale pentru a susține demnitatea umană și solidaritatea. Mulțumim României pentru angajamentul său de neclintit!”
