În Monitorul Oficial, Partea I nr. 600 din 8 iulie 2020, a fost publicată Legea nr. 113/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative care intră în vigoare de la 11 iulie 2020.
Astfel, pentru intrarea unei firme în insolvenţă noua valoare prag va fi de 50.000 de lei, atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru lichidator. Până acum, această valoare era de 40.000 de lei.
O altă modificare constă în dispariţia prevederilor condiţiei prin care cererea de intrare în insolvenţă se putea face doar dacă cuantumul datoriilor bugetare este mai mic de 50% din totalul declarat al datoriilor. După acest modificăro, cererea datornicului nu va mai depinde de datoriile la stat.
Mai multe detalii AICI.
Legea 113/2020 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018
Articol unic. –
Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88 din 27 septembrie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 2 octombrie 2018, cu următoarele modificări și completări:
1. La articolul I punctul 1, la articolul 5 alineatul (1), litera b) a punctului 31 se modifică și va avea următorul cuprins:
b) retragerea autorizației de funcționare ca urmare a constatării nerespectării sau a imposibilității restabilirii nivelului fondurilor proprii eligibile să acopere SCR – cerința de capital de solvabilitate și/sau MCR – cerința de capital minim, conform Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, cu modificările și completările ulterioare, în cazul societăților supravegheate conform părții I «Regimul de supraveghere Solvabilitate II» din Legea nr. 237/2015, cu modificările și completările ulterioare, sau ca urmare a scăderii valorii marjei de solvabilitate disponibile sub jumătate din limita minimă prevăzută de reglementările legale în vigoare pentru fondul de siguranță, în cazul societăților supravegheate conform părții a II-a «Regimul național de supraveghere» din Legea nr. 237/2015, cu modificările și completările ulterioare;
2. La articolul I punctul 1, la articolul 5 alineatul (1), punctul 72 se modifică și va avea următorul cuprins:
72. valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Valoarea-prag este de 50.000 lei atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.
3. La articolul I, după punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 11, cu următorul cuprins:
11. La articolul 5 alineatul (1), după punctul 12 se introduce un nou punct, punctul 121, cu următorul cuprins:
121. convenție de plată – înțelegerea între debitor și creditor privind stingerea în una sau mai multe tranșe a obligațiilor la alte termene decât cele scadente conform prevederilor contractuale sau legale;».
4. La articolul I, după punctul 2 se introduce un nou punct, punctul 21, cu următorul cuprins:
21. La articolul 5 alineatul (1), după punctul 74 se introduce un nou punct, punctul 75, cu următorul cuprins:
75. instrumente de datorie – în sensul art. 1611 pct. 8 și al art. 234 pct. 8, înseamnă obligațiuni și alte forme de datorii transferabile și instrumente care creează sau recunosc o datorie și care îndeplinesc toate condițiile de la art. 2341.»
5. La articolul I punctul 4, alineatul (1) al articolului 57 se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. 57. –
(1) Practicienii în insolvență interesați vor depune la dosar o ofertă de preluare a poziției de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calității de practician în insolvență și o copie de pe polița de asigurare profesională. În ofertă, practicianul în insolvență interesat va putea arăta și disponibilitatea de timp și de resurse umane, precum și experiența generală sau specifică necesare preluării dosarului și bunei administrări a cazului. În cazul în care debitorul, respectiv creditorul/creditorii nu au formulat propuneri și nu sunt oferte depuse la dosar, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvență ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România.
6. La articolul I punctul 6, alineatul (2) al articolului 61 se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Nu vor putea fi desemnate în baza alin. (1) acele persoane care se afla într-o relație contractuală de natură a crea un conflict de interese, acestea trebuind a se abține sau pot fi recuzate în condițiile art. 43 și 44 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
7. La articolul I punctul 8, alineatele (3) și (4) ale articolului 75 se modifică și vor avea următorul cuprins:
(3) Nu sunt supuse suspendării prevăzute la alin. (1) acțiunile judiciare pentru determinarea existenței și/sau cuantumului unor creanțe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii. Pentru astfel de acțiuni se va putea formula, pe parcursul perioadei de observație și de reorganizare, o cerere de plată, transmisă cu confirmare de primire, ce va fi analizată de către administratorul judiciar într-un termen de 15 zile de la data primirii, cu respectarea prevederilor art. 106 alin. (1), care se aplică în mod corespunzător, fără ca aceste creanțe să fie înscrise în tabelul de creanțe. Împotriva măsurii dispuse de către administratorul judiciar se va putea formula contestație cu respectarea art. 59 alin. (5)-(7).
(4) Titularul unei creanțe curente, certe, lichide și exigibile ce a fost recunoscută de către administratorul judiciar ori cu privire la care acesta a omis să se pronunțe în termen de 15 zile de la data primirii cererii de plată sau recunoscută de judecătorul- sindic potrivit alin. (3), în cazul în care cuantumul creanței depășește valoarea-prag, poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observație deschiderea procedurii de faliment al debitorului dacă aceste creanțe nu sunt achitate în termen de 60 de zile de la data luării măsurii administratorului judiciar de admitere sau omitere a pronunțării asupra cererii de plată ori a hotărârii instanței de judecată. Prevederile art. 143 alin. (2) și (3) se vor aplica în mod corespunzător.
8. La articolul I, după punctul 8 se introduce un nou punct, punctul 81, cu următorul cuprins:
81. La articolul 91, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
(3) Sumele obținute din valorificarea bunurilor prevăzute la alin. (1) vor fi distribuite conform prevederilor legale, urmând ca diferențele favorabile după plata onorariilor și a cheltuielilor de procedură să fie puse la dispoziția organelor de urmărire penală.»
9. La articolul I punctul 10, alineatul (81) al articolului 102 se modifică și va avea următorul cuprins:
(81) Creanțele fiscale constatate printr-un act administrativ fiscal contestat și a cărui executare silită nu a fost suspendată prin hotărâre judecătorească definitivă vor fi admise la masa credală și trecute provizoriu până la finalizarea contestației de către instanța de contencios administrativ.
10. La articolul I punctul 14, alineatul (1) al articolului 143 se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. 143. –
(1) Dacă debitorul nu se conformează planului sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii de insolvență, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar poate solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Cererea se judecă de urgență și cu precădere, în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Cererea va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situația în care creanța nu este datorată, este achitată sau debitorul încheie o convenție de plată cu acest creditor.
11. La articolul I, după punctul 14 se introduce un nou punct, punctul 141, cu următorul cuprins:
141. După articolul 161 se introduce un nou articol, articolul 1611, cu următorul cuprins:
1611. –
În cazul falimentului entităților prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) -d) din Legea nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar, cu excepția instituțiilor de credit, creanțele se plătesc în următoarea ordine:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea și administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activității, precum și pentru plata remunerațiilor persoanelor angajate potrivit prevederilor art. 57 alin. (2), art. 61, 63 și 73, sub rezerva celor prevăzute la art. 140 alin. (6);
2. creanțele provenind din finanțări acordate potrivit art. 87 alin. (4);
3. creanțele izvorâte din raporturi de muncă;
4. creanțele rezultând din continuarea activității debitorului după deschiderea procedurii, cele datorate cocontractanților potrivit prevederilor art. 123 alin. (4) și cele datorate terților dobânditori de bună-credință sau subdobânditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora potrivit prevederilor art. 120 alin. (2), respectiv ale art. 121 alin. (1);
5. creanțele bugetare;
6. creanțele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile și dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, din chirii, creanțele corespunzătoare art. 123 alin. (11) lit. b), inclusiv obligațiunile;
7. alte creanțe chirografare, în măsura în care nu se încadrează la pct. 8-12;
8. creanțele negarantate care rezultă din instrumente de datorie care îndeplinesc toate condițiile prevăzute la art. 2341;
9. creanțele născute în patrimoniul terților dobânditori de rea-credință ai bunurilor debitorului în temeiul art. 120 alin. (2), cele cuvenite subdobânditorilor de rea-credință în condițiile art. 121 alin. (1), precum și creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acționar deținând cel puțin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaților ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic;
10. creanțele izvorând din acte cu titlu gratuit;
11. creanțele decurgând din instrumente de datorie și din împrumuturi, având la bază convenții care prevăd o clauză de subordonare potrivit căreia, în caz de lichidare sau faliment al debitorului, astfel de creanțe urmează să fie plătite după creanțele tuturor creditorilor chirografari nesubordonați și, după caz, ale altor creditori chirografari subordonați; în cadrul acestei categorii de creanțe, plata acestora se va efectua cu respectarea ordinii de preferință stabilite prin clauza de subordonare aferentă fiecărei creanțe;
12. creanțele acționarilor entității în faliment derivând din dreptul rezidual al calității lor, potrivit prevederilor legale și statutare.»
12. La articolul I, după punctul 16 se introduc trei noi puncte, punctele 161-163, cu următorul cuprins:
161. La articolul 175, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. 175. –
(1) O procedură de reorganizare prin continuarea activității sau de lichidare pe bază de plan va fi închisă, prin sentință, în baza unui raport al administratorului judiciar care constată îndeplinirea tuturor obligațiilor de plată asumate prin planul confirmat, precum și plata creanțelor curente scadente, dată la care devin scadente și impozitele aferente eventualelor reduceri de creanțe în măsura în care sunt datorate. Dacă o procedură începe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi închisă potrivit prevederilor art. 167.
162. Articolul 234 se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. 234. –
În cazul falimentului unei instituții de credit, creanțele se plătesc în lei, în următoarea ordine:
1. taxele, timbrele și orice alte cheltuieli aferente procedurii falimentului, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea și administrarea bunurilor din averea instituției de credit debitoare, precum și plata onorariilor persoanelor angajate în condițiile legii, inclusiv ale lichidatorului judiciar;
2. creanțele rezultate din depozitele acoperite în sensul prevederilor cuprinse în legislația privind schemele de garantare a depozitelor, inclusiv creanțele schemelor de garantare a depozitelor rezultate din subrogarea în drepturile deponenților garantați și/sau din finanțare
3. creanțele reprezentând acea parte a depozitelor eligibile ale persoanelor fizice, ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii care depășește plafonul de acoperire prevăzut în legislația privind schemele de garantare a depozitelor și depozitele persoanelor fizice, ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii, care ar fi depozite eligibile dacă nu ar fi fost făcute prin intermediul sucursalelor situate în afara Uniunii Europene ale unor instituții stabilite în Uniunea Europeană;
4. creanțele rezultând din activitatea debitorului după deschiderea procedurii;
5. creanțele bugetare, creanțele schemelor de garantare a depozitelor, altele decât cele prevăzute la pct. 2, precum și creanțele Băncii Naționale a României decurgând din credite acordate de aceasta instituției de credit;
6. creanțele decurgând din operațiuni de trezorerie, din operațiuni interbancare, din operațiuni cu clientelă, operațiuni cu titluri, alte operațiuni bancare, precum și din cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, din chirii, precum și alte creanțe chirografare;
7. creanțele izvorând din acte cu titlu gratuit;
8. creanțele negarantate care rezultă din instrumente de datorie care îndeplinesc toate condițiile prevăzute la art. 2341;
9. creanțele decurgând din instrumente de datorie și din împrumuturi, având la bază convenții care prevăd o clauză de subordonare potrivit căreia, în caz de lichidare sau faliment al instituției de credit, astfel de creanțe urmează să fie plătite după creanțele tuturor creditorilor chirografari nesubordonați și, după caz, ale altor creditori chirografari subordonați; în cadrul acestei categorii de creanțe, plata acestora se va efectua cu respectarea ordinii de preferință stabilite prin clauza de subordonare aferentă fiecărei creanțe;
10. creanțele acționarilor instituției de credit în faliment, respectiv creanțele membrilor cooperatori ai cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit în faliment, derivând din dreptul rezidual al calității lor, potrivit prevederilor legale și statutare.
163. După articolul 234 se introduce un nou articol, articolul 2341, cu următorul cuprins:
Art. 2341. –
(1) În scopul art. 1611 pct. 8 și al art. 234 pct. 8, instrumente de datorie trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
a) scadența contractuală inițială a instrumentelor de datorie este de cel puțin un an;
b) instrumentele de datorie nu sunt instrumente financiare derivate, în sensul art. 3 alin. (1) pct. 36 din Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, și nici nu au încorporate instrumente financiare derivate;
c) documentele contractuale relevante și, după caz, prospectul de emisiune a acestor instrumente de datorie precizează în mod explicit rangul inferior față de creanțele negarantate obișnuite prevăzute la art. 1611 pct. 1-7 sau, după caz, la art. 234 pct. 1-7.
(2) Instrumentele de datorie cu dobândă variabilă derivată dintr-o rată de referință utilizată la scară largă și instrumentele de datorie care nu sunt denominate în moneda națională a emitentului, cu condiția ca principalul, rambursarea și dobânzile să fie denominate în aceeași monedă, nu sunt considerate, doar pe baza acestor caracteristici, instrumente de datorie care conțin instrumente derivate încorporate, în sensul alin. (1) lit. b).»
13. La articolul I punctul 23, alineatul (1) al articolul 250 se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. 250. –
(1) În urma înregistrării cererii, potrivit art. 246-249, se vor cita societatea de asigurare/reasigurare debitoare, prin reprezentantul asociaților/acționarilor, și, după caz, creditorul care a formulat cererea sau Autoritatea de Supraveghere Financiară. Totodată, va fi notificat și Fondul de garantare.
14. La articolul I punctul 32, alineatul (2) al articolului 260 se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Autoritatea de Supraveghere Financiară poate solicita judecătorului-sindic înlocuirea lichidatorului judiciar și sancționarea acestuia, dacă constată neîndeplinirea atribuțiilor prevăzute în prezentul capitol. Cererea acestuia se judecă în camera de consiliu în termen de 30 de zile, cu citarea lichidatorului judiciar, comitetului creditorilor și administratorului special.
15. La articolul I punctul 34, alineatul (33) al articolului 262 se modifică și va avea următorul cuprins:
(33) În acest sens, lichidatorul judiciar notifică demersul privind denunțarea polițelor de asigurare, precum și posibilitatea creditorilor de asigurări de a recupera de la Fondul de garantare primele datorate de asigurător pentru perioada în care riscul nu a fost acoperit. Notificarea se comunică în mod individual fiecărui creditor de asigurări, se publică în Buletinul Procedurilor de Insolvență, în două ziare de circulație națională, precum și pe site-ul societății de asigurare-reasigurare în faliment.
16. La articolul I, după punctul 41 se introduce un nou punct, punctul 42, cu următorul cuprins:
42. La articolul 337, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
(31) Neîndeplinirea de către lichidatorul judiciar a dispozițiilor prevăzute la art. 260 alin. (2) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei.»
17. După articolul I se introduce un nou articol, articolul I1, cu următorul cuprins:
Art. I1. –
La articolul 3 alineatul (1) din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară și falimentul societăților de asigurare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 23 iulie 2013, cu modificările ulterioare, litera j) se abrogă.
18. Articolul II se abrogă.
19. La articolul VII punctul 2, alineatele (1), (2) și (3) ale articolul 2641 se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) Creditorul bugetar poate cesiona creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
(2) Dacă până la data stabilită în anunțul publicitar nu se înregistrează decât o singură ofertă, prețul și celelalte clauze ale contractului de cesiune se stabilesc prin negociere directă. În situația în care există mai mulți ofertanți, cesiunea de creanță se va realiza ca urmare a unei proceduri competitive organizate de către creditorul bugetar bazate pe criteriul celui mai mare preț al cesiunii oferit și pe al celui mai scurt termen de plată a prețului cesiunii.
(3) În situația în care plata prețului cesiunii se face într-o perioadă mai mare de 30 de zile de la data încheierii contractului de cesiune, se datorează dobânzi sau majorări de întârziere, după caz, potrivit prezentului cod. Nivelul majorării de întârziere este de 0,5% pe lună sau pe fracțiune de lună, după caz.
20. La articolul VII punctul 2, după alineatul (3) al articolului 2641 se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
(31) Cesionarul creanței bugetare preia, ca urmare a cesiunii de creanță, toate drepturile și garanțiile creditorului bugetar.
21. La articolul VII punctul 2, alineatul (5) al articolului 2641 se modifică și va avea următorul cuprins:
(5) Dacă cesionarul nu plătește creditorului bugetar prețul cesiunii, la termenele stipulate în contract, contractul de cesiune reprezintă titlu executoriu pentru creditorul bugetar, iar creanța acestuia este o creanță bugetară ce poate fi recuperată potrivit prezentului cod.
22. La articolul VII punctul 2, după alineatul (5) al articolului 2641 se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
(6) Sumele obținute în urma cesiunii creanțelor bugetare se fac venit la bugetul de stat sau la bugetul local, după caz.
23. Articolul IX se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. IX. –
Termenele prevăzute la art. 75 alin. (3) și art. 143 alin. (1) și (3), precum și prevederile art. 75 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică și pentru cererile de deschidere a procedurii formulate în cadrul proceselor începute după data intrării în vigoare a acesteia, inclusiv celor nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
24. La articolul IX, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
(3) Prevederile art. 175 alin. (1) se aplică tuturor procedurilor deschise pentru debitorii pentru care nu exista la data intrării în vigoare a prezentei legi un plan de reorganizare aprobat.
25. După articolul X se introduce un nou articol, articolul X1, cu următorul cuprins:
Art. X1. –
(1) Creanțelor negarantate care rezultă din instrumente de datorie emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi de către entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) -d) din Legea nr. 312/2015 și care îndeplinesc toate condițiile prevăzute la art. 2341 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, nu le sunt aplicabile prevederile prezentei legi, chiar dacă procedura insolvenței este deschisă ulterior intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Creanțelor negarantate care rezultă din instrumente de datorie emise ulterior intrării în vigoare a prezentei legi de către entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) -d) din Legea nr. 312/2015 și care îndeplinesc toate condițiile prevăzute la art. 2341 din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, le sunt aplicabile prevederile prezentei legi, chiar dacă procedura insolvenței a fost deschisă anterior intrării în vigoare a prezentei legi.”Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
