În anul 2024, numărul cauzelor cu care a fost sesizată Curtea de Justiție s-a ridicat la 920. Nu este vorba despre cel mai mare număr din istoria sa – recordul fiind atins cu cinci ani mai devreme, cu 966 de noi cauze în 2019 –, însă această cifră reprezintă totuși o creștere de 12 % față de anul precedent (821 de cauze noi în 2023).
Obiectul cauzelor cu care a fost sesizată Curtea de Justiție în cursul anului trecut corespunde, în ansamblu, celui din anii precedenți. La fel ca în trecut, Curtea a fost sesizată, în 2024, cu numeroase cauze privind protecția consumatorilor și a mediului, politica socială și transporturile, concurența și ajutoarele de stat. Un număr mare de cauze vizează politica economică și monetară, precum și măsurile restrictive adoptate în contextul războiului din Ucraina, precum și spațiul de libertate, securitate și justiție. Nu mai puțin de 123 de cauze, dintre care 117 cereri de decizie preliminară, au fost introduse astfel în fața Curții de Justiție în acest domeniu în 2024, respectiv cu 40 de cauze mai mult față de anul precedent.
Curtea a soluționat 863 de cauze, respectiv un număr aproape identic cu numărul record înregistrat cu cinci anI mai devreme (865). Acest rezultat, care reprezintă o creștere cu 10 % în raport cu anul precedent, în cursul căruia fuseseră soluționate 783 de cauze, reflectă eforturile constante ale instanței de a face față sarcinii sale de lucru.
În ceea ce privește durata medie de soluționare a cererilor de decizie preliminară, aceasta a trecut de la 16,8luni în 2023 la 17,2 luni în 2024, în timp ce durata medie a soluționării acțiunilor directe a crescut în aceeași perioadă de la 20,8 luni la 21,5 luni. Durata medie de soluționare a cauzelor supuse procedurii preliminare de urgență a trecut, la rândul său, de la 4,3 în 2023 la 3,3 luni în anul 2024.
În ceea ce privește distribuirea pe complete de judecată a hotărârilor pronunțate, se observă în special o creștere semnificativă a numărului de decizii pronunțate de Marea Cameră. Astfel, în anul 2024, 74 de cauze au fost soluționate de acest complet de judecată, față de 36 de cauze cu doar un an mai devreme.
Deși numărul de cauze soluționate de Curtea de Justiție în anul 2024 a fost excepțional de ridicat, acesta rămâne totuși inferior numărului de cauze introduse, ceea ce are drept consecință o creștere a numărului cauzelor pendinte, care se ridica la 1 206 cauze la 31 decembrie 2024. Este cel mai mare număr înregistrat vreodată în analele Curții de Justiție. Deși acesta demonstrează încrederea pe care cetățenii și instanțele statelor membre ale Uniunii o acordă Curții de Justiție pentru a soluționa problemele de interpretare a dreptului Uniunii, el subliniază de asemenea întreaga importanță a reformei legislative intrate în vigoare în septembrie 2024, care urmărește să reechilibreze volumul de muncă între Curtea de Justiție și Tribunal prin transferarea către acesta din urmă a unei părți din competența preliminară a Curții de Justiție.
Așa cum subliniază domnul Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, „Într-un context mondial complicat, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a știut să își mențină cursul, ghidată de misiunea de justiție și preeminență a dreptului care îi este încredințată prin tratate. Aceasta și-a continuat activitatea cotidiană de protecție a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și de contribuție la edificarea unei ordini juridice comune statelor membre. De asemenea, Curtea a stabilit noi repere esențiale pentru funcționarea sa în anii următori” .
Activitatea generală a Curții de Justiție: cauze introduse, cauze soluționate, cauze în curs de soluționare (2020-2024)
Analiza provenienței geografice a cererilor de decizie preliminară adresate Curții de Justiție în anul 2024 este bogată în informații. În timp ce trimiterile efectuate de instanțele italiene au scăzut considerabil în anul 2023, numărul acestora a crescut semnificativ în anul 2024, instanțele respective adresând Curții aproape 100 de cereri de decizie preliminară în anul 2024 (98, față de numai 43 în anul 2023), adică cel mai mare număr anual de trimiteri provenite de la acest stat. Numărul trimiterilor efectuate de instanțele germane a urmat, în schimb, calea inversă, întrucât, cu 66 de cereri, acest număr este cel mai mic din ultimii 15 ani – el se ridica încă la 94 de cereri în 2023 și la 140 de cereri cu trei ani mai devreme (2020) – , în timp ce numărul trimiterilor efectuate de instanțele poloneze a rămas stabil, aceste instanțe adresându-se Curții de Justiție de 47 de ori în anul 2024 (față de 48 în anul precedent). Acestea sunt urmate, în ordine, de instanțele austriece (39), bulgare (38) și belgiene (36). Tribunalul Numărul de cauze introduse la Tribunal în anul 2024 este de 786.
În ceea ce privește contenciosul referitor la dreptul de proprietate intelectuală, se observă o ușoară scădere a numărului de cauze introduse (268 față de 309 în 2023), deși camerele de recurs ale Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) au finalizat mai multe proceduri în raport cu anul precedent. Tendința de scădere a acestui contencios în fața Tribunalului s-ar putea confirma, din moment ce acțiunile introduse în fața camerelor de recurs ale EUIPO au scăzut (- 6 %), iar utilizarea mecanismelor alternative de soluționare a litigiilor în fața EUIPO a devenit obligatorie sau încurajată.
Cauzele referitoare la politica economică și monetară, domeniu care include printre altele dreptul bancar, sunt în scădere drastică, în special în ceea ce privește acțiunile introduse împotriva Comitetului unic de rezoluție (SRB).
Contenciosul privind reglementarea piețelor și a serviciilor digitale a înregistrat introducerea a șase cauze referitoare la Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale [Digital Services Act (DSA)], care vizează calificarea drept „platformă online foarte mare” sau cuantumul taxei de supraveghere, și a două cauze referitoare la Regulamentul (UE) 2022/1925 privind piețele digitale [Digital Markets Act (DMA)], care privesc decizii de desemnare ca „controlori de acces”.
În acest stadiu, Tribunalul nu a fost sesizat deocamdată cu cauze privind punerea în aplicare de către Comisie a obligațiilor de substanță care se impun acestor actori economici, cauze care ar putea alimenta contenciosul în anii următori.
Contenciosul privind măsurile restrictive rămâne stabil în raport cu 2023 (63 de cauze). În mod similar, noile cauze din acest domeniu privesc în mare parte (47 de cauze din 63) seria de măsuri restrictive adoptate de Uniunea Europeană împotriva unor persoane fizice și entități în contextul războiului din Ucraina.
În ceea ce privește domeniile tradiționale ale contenciosului dedus judecății Tribunalului, cel privind funcția publică rămâne stabil (78 de cauze față de 82 în 2023). În domeniul ajutoarelor de stat, nivelul crește la 23 de cauze față de 10 cauze în 2023, rămânând în același timp cu mult sub nivelurile istorice.
În sfârșit, la fel ca în anii 2022 și 2023, cauzele în materie de concurență sunt foarte puține, cu 10 cauze noi în 2024. Cu 922 de cauze soluționate în cursul anului, Tribunalul se situează peste media anului trecut și mult mai bine decât media ultimilor ani. Acesta reușește astfel să reducă stocul de cauze în curs de soluționare într-o măsură semnificativă: cauzele soluționate depășesc noile cauze cu 136 de unități, cauzele în curs de soluționare erau, la 31 decembrie 2024, în număr de 1 302 (dacă grupul de 404 cauze în esență identice introduse în 2023 este contabiliza ca o singură cauză, cifra brută fiind de 1 705 cauze). Aceasta este cea mai mică cifră din anul 2015.
Durata medie a procedurii a rămas aproape stabilă, înregistrând o creștere foarte mică. Ea se ridică la 18,5 luni în anul 2024 pentru cauzele soluționate prin hotărâre sau prin ordonanță (față de 18,2 luni în 2023) și la 22,1 luni (față de 21 în anul 2023) atunci când sunt luate în considerare numai cauzele soluționate prin hotărâre. Pentru această urmă categorie, durata medie a procesului variază între 42,6 luni pentru cauzele de dreptul concurenței (37,2 luni pentru cauzele privind ajutoarele de stat) și 13,5 luni pentru cauzele de proprietate intelectuală.
Soluționarea mai multor cauze sau grupuri de cauze complexe, în special în domeniile ajutoarelor de stat, concurenței sau dreptului bancar, a contribuit la creșterea duratei medii a procesului în aceste materii. Acest fenomen ar trebui să se atenueze, iar durata medie a procesului ar trebui, prin urmare, să se reducă în următorii ani.
Așa cum subliniază domnul Marc van der Woude, președintele Tribunalului, „Pe baza noii sale competențe de a se pronunța cu titlu preliminar, precum și a noilor responsabilități în urma extinderii mecanismului de admitere în principiu a recursurilor, Tribunalul s-a dotat cu toate instrumentele necesare pentru o soluționare eficientă și proactivă a cauzelor cu
care este sesizat, pregătindu-se în același timp pentru următoarea perioadă de trei ani care va începe în octombrie 2025”.
