Decizia recentă a Curții Europene de Justiție, care suspendă obligația întoarcerii vehiculului la unul dintre centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare, aduce o rază de speranță pentru transportatorii români. Această decizie reprezintă un pas important în protejarea intereselor transportatorilor din țara noastră, mai ales în contextul provocărilor cu care s-au confruntat în ultimii ani.
In anul 2020, în cel mai greu an pentru transportul de marfă din România ca urmare a efectelor pandemiei, a mai venit o lovitură pentru transportatorii români prin adoptarea de către Parlamentul European a pachetului Mobilitate 1 care îi discrimina și dezavantaja pe transportatorii din estul Europei.încă din perioada negocierilor acestui pachet legislativ poziția României a fost una fermă și corectă, interesul nostru ca stat fiind să protejăm transportatorii români pe piața transporturilor rutiere din Uniunea Europeană”.
Decizia Curții Europene de Justiție care a dat dreptate României suspenda din Pachetul Mobilitate 1 obligaţia întoarcerii vehiculului la unul dintre centrele operaţionale în termen de 8 săptămâni de la plecare.
Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii salută hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 4 octombrie 2024 în cauza C-547/20, România împotriva Parlamentului European și a Consiliului.
Prin respectiva hotărâre, instanța UE a dat câștig de cauză României, anulând prevederea din Pachetul Mobilitate I care a impus operatorilor de transport rutier să asigure la fiecare 8 săptămâni întoarcerea vehiculului la centrul operațional din statul membru de stabilire.
Reprezentarea juridică a statului român în acest dosar a fost asigurată de Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sprijinit de juriști ai Serviciului Contencios UE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Hotărârea pronunțată astăzi este rezultatul eforturilor susținute, dar și al bunei colaborări dintre Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Muncii și Securității Sociale și Consiliul Concurenței. Această hotărâre este definitivă.
Elemente de context:
Pachetul Mobilitate I este alcătuit din 3 acte legislative, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020:
- Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor;
- Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier;
- Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.
Inițierea cauzei C-547/20 face parte din demersurile realizate de România în vederea anulării unor prevederi din Pachetul Mobilitate I considerate ca având implicații negative asupra pieței interne și a competitivității transportului de mărfuri în UE.
Dincolo de inițierea de acțiuni în anularea parțială a Pachetului Mobilitate I (https://www.mae.ro/node/54005), România a intervenit în susținerea acțiunilor în anulare declanșate de alte 6 state membre – Lituania, Bulgaria, Cipru, Ungaria, Malta și Polonia (https://www.mae.ro/node/54904).
