Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, joi, începerea judecății în dosarul legat de fraudarea companiei Poșta Română cu aproape 5 milioane de euro. Printre inculpații trimiși în judecată de către DNA se află fostul ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, acuzat că ar fi luat șpagă peste 11 milioane de lei. Curtea Supremă a constatat excluderea din dosar a unor interceptări telefonice efectuate în timpul anchetei, ca urmare a aplicării Deciziei 22/2018 a Curții Constituționale privind excluderea probelor obținute prin metode declarate neconstituționale. În schimb, instanța supremă a păstrat măsurile asiguratorii luate asupra bunurilor a șapte inculpați.
Extrase din minuta Înaltei Curți de Casație și Justiție:
”Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.476/P/2014 din 25 aprilie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a administrării probelor (cu excepția celor excluse prin încheierea nr. 11/C din data de 29 iunie 2021) și a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecății.
Constată că excluderea fizică, prin îndepărtarea de la dosarul cauzei, a acestor mijloace de probă, a celor 2 suporți optici care conțin rezultatul măsurii de supraveghere tehnică, precum și eliminarea redării conținutului acestora din cuprinsul actelor procesuale, inclusiv din rechizitoriul nr.476/P/2014 din 25 aprilie 2019 a fost realizată de către procuror, prin intervenție directă asupra actelor procesuale și nu prin întocmirea unor acte noi.
Constată că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurilor asigurătorii dispuse prin ordonanța nr. 476/P/2014 a P.I.C.C.J. – DNA – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, din data de 13.12.2018, pe care le menţine.
Definitivă cu privire la dispoziţia de începere a judecăţii şi cu drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare cu privire la dispoziţia de menţinere a măsurilor asiguratorii. Pronunțată în camera de consiliu, azi, 16 decembrie 2021.”
În luna mai 2019, procurorii DNA – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată a fostului ministru Gabriel Sandu, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, și trafic de influență.
Alături de acesta, au mai fost trimiși în fața judecătorilor Marius Constantin Fecioru, la data faptelor secretar de stat în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Dumitru Daniel Neagoe, la data faptelor director general al Companiei Naţionale Poşta Română și Victor Simon, la data faptelor şef al Departamentului achiziţii-investiţii din cadrul companiei. Lor li s-au mai adăugat alți șase funcționari și reprezentanți ai unor firme, precum și trei societăţi comerciale.
Acuzațiile formulate în rechizitoriul DNA
Potrivit rechizitoriului DNA, ”în cursul anului 2010, ca urmare a influenței traficate de cei doi demnitari, Sandu Gabriel și Fecioru Marius-Constantin, inculpații Neagoe Dumitru-Daniel, Simon Victor, Ștefan Cătălin-Marian și Stănescu (fostă Janho) Diana-Luciana, în calitățile menționate mai sus, și-au încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de lege în contextul achiziționării, de către CN Poșta Română (CNPR) SA, la un preț supraevaluat (aspect cunoscut de aceștia), a proiectului „Meter Net” (mașini de francat și o aplicație de colectare și raportare a datelor privind corespondența prelucrată). Cei patru inculpați au beneficiat de sprijinul inculpatului Sandu Gabriel care, în calitate de ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, a depus diligențele necesare pentru numirea acestora în funcțiile respective, special pentru a se încheia contractul menționat mai sus.”
Anchetatorii susțin că, în luna august 2010, inculpații Diana Luciana Janho, Cătălin Marian Ștefan, Victor Simon, membri ai comisiei de evaluare, cu nesocotirea dispozițiilor legale, au desemnat câștigătoare oferta unei societăți comerciale „agreate”, cunoscând mărirea frauduloasă a valorii de atribuire. Ulterior, între societatea respectivă, în calitate de furnizor, și compania națională Poșta Română SA, în calitate de beneficiar, a fost încheiat un contract în condiții dezavantajoase, a cărui executare a prejudiciat compania națională cu suma de 4.959.149,78 euro.
Ulterior, după încheierea contractului de achiziție publică, administratorul firmei beneficiare a remis sumele de bani pretinse anterior de inculpați, prin intermediul unor societăți comerciale controlate de aceștia din urmă. Astfel:
- în perioada octombrie 2010 – februarie 2011, Dumitru Daniel Neagoe a primit suma de 270.254 de lei,
- în perioada octombrie 2010 – februarie 2011, Ștefan Cătălin-Marian și Stănescu (fostă Janho) Diana-Luciana au primit, cu ajutorul inculpatului Janho Khall Abdel Nour, suma totală de 263.273 de lei,
- în perioada octombrie 2010 – februarie 2011, Victor Simon a primit, prin intermediul a două societăți administrate de inculpatul Ion Orzac (una dintre acestea fiind SC Norima Tech SRL) suma pretinsă, în cuantum total de 307.018 lei,
- în perioada septembrie 2010 – martie 2011, Gabriel Sandu a primit suma totală de 11.380.297 de lei, prin intermediul unor societăți controlate de inculpatul Dinu Florin Bogdan.
- în perioada septembrie 2010-mai 2011, Marius Constantin Fecioru a primit suma pretinsă de 3.164.009 de lei prin mai multe transferuri bancare.
Secretarul de stat Marius Fecioru mai este acuzat că, în 2011, a mai cerut bani pentru partidul din care făcea parte de la o firmă care avea interesul funcționării serviciului de „poștă hibridă”, considerat neprofitabil de către funcționarii companiei. A primit în acest context peste 1 milion de lei prin contracte simulate.
Pentru menținerea aceluiași serviciu de ”poștă hibridă”, directorul de atunci al Poștei Române, Dumitru Daniel Neagoe, a primit peste 1,3 milioane de lei, o sumă similară ajungând și la directorul operațional companiei naționale, Victor Simon.
Același Marius Fecioru ar mai fi obligat o asociere de firme să cumpere un soft inutil în valoare de 150.000 de euro pentru ca acesteia să-i fie atribuit contractul pentru proiectul e-Academie.
