Premieră la CEDO și situație inedită în același timp, pentru că Înalta Curte de Casație și Justițe e reclamată chiar de către șefa acesteia, Corina Corbu .
Cauza pendinte Corina-Alina Corbu priveşte durata motivării hotărârilor de achitare şi posibila lipsă a epuizării remediilor eficiente la nivel intern, “făptuitorul” fiind chiar Înalta Curte.
În 2012, Alina Corbu, pe atunci magistrat la Sectia de contencios-administrativ de la Inalta Curte, a fost trimisă în judecată de DNA pentru o presupusă infracțiune de complicitate la favorizarea infractorului.
După 2 ani, dosarul este trimis în judecată, iar peste alți doi ani, în 2016 apare și prima achitare la Înalta Curte de către un complet de 3 judecători. Iar 2018, completul de 5 judecatori de la Înalta Curte a decis achitarea definitivă.
După proces, Corbu a revenit judecător la Înalta Curte, a fost numită șefă a Secției contencios-administrativ, iar din iulie 2019 ocupă funcția de presedinte al instanței pentru un mandat de trei ani.
Este o altă ”victorie” răsunătoare a DNA.
Plângerea făcută de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Corina Corbu se referă durata motivării hotărârilor de achitare şi posibila lipsă a epuizării remediilor eficiente la nivel intern, “făptuitorul” fiind chiar Înalta Curte.
Reclamanta a invocat încălcarea articolului 6 § 1 din Convenţie. Ea susţine că întârzierile erau imputabile numai autorităţilor interne şi denunţă, printre altele, termenul pentru redactarea hotărârii de achitare: în primă instanţă, pronunţată pe 26 noiembrie 2016, iar textul complet de 76 de pagini a fost gata în iunie 2017, şi în apel, pronunţată pe 3 mai 2018, iar textul complet de 103 pagini a fost pus la dispoziţia părţilor la 29 ianuarie 2019.
