În Monitorul Oficial Partea I nr. 55/22.I.2025 a fost publicată Decizia 90 din 25 noiembrie 2024 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a admis Admite sesizarea formulată de Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 8.553/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, modificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
În consecință Înalta Curte a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor anterior menționate perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcția de avocat nu poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie după data de 1.01.2024, cu excepția situației derogatorii stabilite prin art. II din Legea nr. 282/2023.
În motivarea deciziei Înalta Curte arată că în acest context, se constată că se pune problema interpretării art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 prin raportare la art. 86 din Legea nr. 303/2004, coroborate cu art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, dispoziții legale incidente la data de 15.01.2024, data când, în considerarea împlinirii condiției de vechime de 25 de ani, reclamanta putea să exercite dreptul la pensie de serviciu, inclusiv prin valorificarea perioadei cuprinse între 15.01.1999 și 30.11.2019, cât timp aceasta a îndeplinit funcția de avocat.
În continuare, se reține că, la data accederii în funcția de magistrat-asistent — 1.12.2019, art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 stabilea că magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se puteau pensiona la cerere, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și puteau beneficia de pensie de serviciu. Potrivit alin. (2) al art. 82, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție se puteau pensiona la cerere și înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiau de pensia prevăzută la alin. (1), dacă aveau o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi au exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
Noțiunea de vechime în magistratură era definită de art. 86 din Legea nr. 303/2004 ca fiind perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, auditor de justiție, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învățământul juridic superior acreditat.
Art. 86 din Legea nr. 303/2004 a prevăzut expres nunumai ce reprezintă vechimea în magistratură, ci și faptul că aceasta este aplicabilă și persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) și (2).
Ulterior, prin Legea nr. 303/2022, care a abrogat Legeanr. 303/2004, forma anterioară modificării prin Legea nr. 282/2023, în vigoare de la data de 16.12.2022, s-a prevăzut la art. 211 că magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere și pot beneficia de pensie de serviciu.
Prin Legea nr. 282/2023, în vigoare de la data de1.01.2024, art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 a fost modificat în sensul că magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în funcțiile de judecători, procurori, judecători la Curtea Constituțională, magistrați-asistenți la Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Curtea Constituțională ori personal de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani și pot beneficia de pensie de serviciu.
Este evident că, începând cu 1.01.2024, vechimea de celpuțin 25 de ani necesară pensionării magistraților-asistenți nu mai putea fi realizată și în funcția de avocat, ci exclusiv în funcțiile menționate expres și limitativ de art. 211 alin. (1) din lege, fiind astfel restrânsă sfera funcțiilor juridice pentru care se acordă pensie de serviciu.
Din modul de redactare a art. 211 alin. (1), respectiv prinenumerarea funcțiilor juridice în care poate fi realizată vechimea, fără a se face trimitere la noțiunea de vechime în magistratură, rezultă fără echivoc voința legiuitorului în sensul că numai o vechime de cel puțin 25 de ani realizată exclusiv în funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție sau de la Curtea Constituțională ori personal de specialitate juridică prevăzut la art. 221 poate fi luată în considerare la stabilirea dreptului la pensie de serviciu. Altfel spus, vechimea numai în funcțiile enumerate la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 este o condiție de exercitare a dreptului la pensia de serviciu după data de 1.01.2024.
Se observă că noua lege nu mai definește noțiunea devechime în magistratură, singura mențiune privitoare la vechimea în magistratură regăsindu-se la titlul VI — Dispoziții tranzitorii și finale, art. 282 alin. (3).
De asemenea, deși art. 282 din Legea nr. 303/2022 stabilește că persoanele care au beneficiat de vechime în magistratură în temeiul Legii nr. 303/2004 își păstrează această vechime, se constată că acest text de lege nu este în conflict cu prevederile art. 211 din Legea nr. 303/2022, condițiile legale ce trebuie îndeplinite pentru stabilirea dreptului la pensie rămânând cele prevăzute de art. 211 din Legea nr. 303/2022.
În vechea lege, pentru stabilirea dreptului la pensia deserviciu, art. 82 alin. (1) și (2) nu făcea trimitere la vechimea în magistratură definită de art. 86, ci, similar modului de reglementare regăsit și în noua lege, enumera limitativ funcțiile de specialitate juridică în care trebuia realizată vechimea de 25 de ani, respectiv funcția de judecător ori procuror, magistratasistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi.
În cazul pensionării anticipate, înainte de împlinireavârstei de 60 de ani, art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 prevedea expres că aceștia beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. De asemenea, se prevedea că la calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi au exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
Rezultă, astfel, fără echivoc că, pentru stabilirea vechimii,valorificarea perioadei în care magistratul-asistent a exercitat funcția de avocat era permisă chiar de dispozițiile din Legea nr. 303/2004 care reglementau condițiile de exercitare a dreptului la pensie — art. 82 alin. (1) și (2), fără a se raporta la prevederile art. 86 din aceeași lege.
Se mai reține că, respingând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (1), (3) și (4) și ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, forma în vigoare ca urmare a republicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, Curtea Constituțională a României, prin Decizia nr. 332/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 16 mai 2006, a arătat că: „Legea nr. 303/2004 prevede dreptul la pensia de serviciu numai pentru judecători și procurori, iar nu și pentru categoriile de persoane cărora art. 86 le recunoaște vechimea în magistratură pentru perioada în care au îndeplinit funcțiile enumerate în acest text. Categoriile de persoane prevăzute la art. 86 din Legea nr. 303/2004 nu se află în aceeași situație juridică cu judecătorii și procurorii prin simplul fapt că nu îndeplinesc aceleași funcții.
Astfel, așa cum Curtea Constituțională a stabilit în mod constant, în deplin acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, egalitatea în drepturi se raportează la identitatea situațiilor juridice în care se află subiectele de drept, de unde rezultă că la situații juridice diferite tratamentul juridic aplicabil poate să fie diferit, cu o justificare obiectivă și rațională.”
- Dispozițiile art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 nuderogă de la art. 211 și nu instituie un alt regim juridic al condițiilor de exercitare a dreptului la pensie de serviciu decât cel rezultat din art. 211 din lege.
- De vreme ce art. 211 nu mai prevede că la calculareavechimii de cel puțin 25 de ani se poate lua în considerare și perioada în care magistratul-asistent a exercitat profesia de avocat și întrucât acest text nu se com pletează cu art. 282 alin. (3) din lege, rezultă că perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcția de avocat, recunoscută ca vechime în magistratură potrivit Legii nr. 303/2004, nu poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie după data de 1.01.2024, cu excepția situației derogatorii stabilite prin art. II din Legea nr. 282/2023.
Prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, așacum au fost modificate prin art. I din Legea nr. 282/2023, au fost supuse controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională stabilind prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 7 august 2023, că „norma analizată sub aspectul stabilirii unei vechimi efective în funcție de 25 de ani (fără perioade asimilate) nu contravine componentei instituționale a independenței justiției” și că „vechimea efectivă în funcție este dimensionată laun nivel de 25 de ani de noua reglementare, realizând o îndreptare a unei soluții legislative cuprinse în reglementarea în vigoare și racordând-o la cerințele stabilite în Decizia Curții Constituționale nr. 900 din 15 decembrie 2020”. În această din urmă decizie, instanța de contencios constituțional a stabilit că „Pensia de serviciu fiind inerentă «carierei în magistratură», condiția vechimii de 25 de ani trebuie raportată la perioada de timp pe care persoana a dedicat-o efectiv acestei cariere, suportând în mod implicit incompatibilitățile, interdicțiile, responsabilitățile și riscurile pe care le presupune exercitarea profesiei judiciare, iar nu și perioada în care, spre exemplu, a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult, astfel cum prevede legea în vigoare”.
Mai trebuie precizat că posibilitatea legiuitorului de amodifica condițiile și criteriile de acordare a pensiilor a fost reținută de Curtea Constituțională în Decizia nr. 264 din 9 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 14 iulie 2023, referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin care s-a stabilit că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, dreptul la pensie, ca și celelalte forme de asistență socială se exercită în condițiile stabilite de lege. Prin urmare, legiuitorul este în drept să stabilească și să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora. De asemenea, în considerarea situației specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate, atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor.
Condițiile legale generale pentru acordarea pensiei de serviciu, reglementate de art. 82 din legea criticată, au caracter cumulativ și sunt următoarele: (i) existența unui raport de serviciu între persoana în cauză și una dintre instituțiile proprii sistemului judiciar sau asimilat; (ii) raportul de serviciu să aibă o anumită întindere în timp, reglementată la cel puțin 25 de ani. Fiecare dintre aceste cerințe are caracter sine qua non, lipsa oricăreia dintre ele determinând imposibilitatea obținerii pensiei de serviciu (a se vedea Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013).
Or, de vreme ce legiuitorul a stabilit, uzând de marja sa de apreciere, o perioadă minimă necesară pentru obținerea beneficiului constând în pensia de serviciu în care persoana să fi exercitat anumite profesii expres determinate, rezultă că este rezonabil ca situațiile care nu corespund acestui standard să nu beneficieze de același regim juridic, deoarece nu se pot încadra în norma juridică de referință.
În final, se mai cuvine a fi menționat că aplicarea noilordispoziții legale nu încalcă principiul neretroactivității legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată, întrucât aceste texte de lege se aplică celor care se înscriu la pensie după intrarea lor în vigoare, neluarea în considerare a vechimii în magistratură neavând semnificația aplicării legii cu efecte retroactive, aspecte stabilite și prin Decizia Curții Constituționale nr. 358 din 2 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 30 mai 2006, referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (1), (2), (4) și (5) și ale art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 30 mai 2006.
Ca atare, Înalta Curte de Casație și Justiție va admitesesizarea și va stabili că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 și art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, modificată prin Legea nr. 282/2023, perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcția de avocat nu poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie după data de 1.01.2024, cu excepția situației derogatorii stabilite prin art. II din Legea nr. 282/2023.
