Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit, printr-o decizie dată într-un caz al editorului unui ziar belgian, că libertatea de exprimare nu este încălcată în cazul editorului unui ziar obligat să anonimizeze numele unei persoane în arhiva electronică a publicației. Instanța de la Strasbourg a stabilit că înlocuirea numelui unei persoane cu litera X a lăsat arhivele intacte și nu a afectat dreptul la liberă exprimare în cazul editorului ziarului. CEDO a arătat că media nu are obligația de a-și verifica arhivele în mod sistematic și permanent, ci doar când există o cerere expresă în acest sens.
Cazul se referă la editorul Le Soir, unul dintre principalele două ziare de limbă franceză din Belgia, obligat să anonimizeze, în arhiva electronică a ziarului (care conține articole începând cu 1989 și a fost pusă online în 2008), numele unui medic, care a produs un accident mortal în 1994.
Editorul a arătat că în acest fel i s-a încălcat dreptul la liberă exprimare.
Bărbatul care a produs accidentul, soldat cu moartea a două persoane și rănirea altor trei, a fost condamnat în 2000 și a fost reabilitat în 2006. El a cerut ca articolul despre accident să fie șters sau, cel puțin să-i fie anonimizat numele. ”În susținerea afirmației sale, G. a susținut că este medic și că articolul a apărut în mai multe rezultate ale motoarelor de căutare atunci când numele său a fost introdus”, se arată în decizia CEDO.
Societatea care deține ziarul a refuzat cererea bărbatului, ceea ce a făcut și Consiliul de Etică Jurnalistică, un organism de autoreglementare pentru mass-media din Belgia. Acesta din urmă a indicat că disputa nu se referea la o problemă de etică jurnalistică.
În 2013, o instanță din Belgia l-a obligat pe editorul Le Soir să înlocuiască în articolul invocat numele medicului cu litera X și să îi plătească acestuia suma de 1 euro ca daune morale. Un an mai târziu Curtea de Apel din Liège a menținut decizia instanței de fond și a menționat că dreptul la uitare este o parte integrantă a dreptului la respectarea vieții private.
Ce a stabilit CEDO
Editorul s-a adresat CEDO, care a observat că, pe lângă rolul principal al presei, există și o funcție accesorie a acesteia, care constă în constituirea arhivelor din informațiile deja publicate și punerea lor la dispoziția publicului. ”Punerea la dispoziție a arhivelor pe Internet contribuie foarte mult la păstrarea și accesibilitatea știrilor și informațiilor. Arhivele digitale sunt într-adevăr o sursă valoroasă pentru predare și cercetare istorică, în special prin faptul că sunt imediat accesibile publicului și, în general, gratuite”, se arată în hotărârea CEDO.
Potrivit Curții de la Strasbourg, drepturile unei persoane care a făcut obiectul unei publicații disponibile pe internet trebuie să fie cântărite în raport cu dreptul publicului de a fi informat despre evenimentele trecute,. în special cu ajutorul arhivelor digitale. ”Modificarea versiunii arhivate a unui articol subminează integritatea arhivelor, care este însăși esența lor. Prin urmare, instanțele naționale trebuie să fie deosebit de vigilente atunci când acceptă o cerere de anonimizare sau modificare a versiunii electronice a unui articol arhivat în scopul dreptului la respectarea vieții private”, arată CEDO.
Curtea a mai constatat că articolul vizat nu mai este de actualitate, iar menționarea numelui autorului accidentului – care nu este persoană publică – nu are nicio relevanță în contextul în care a fost pomenit cu referire la o dezbatere generală privind pericolele din trafic.
CEDO a mai arătat că arhivarea electronică a unui articol referitor la o infracțiune nu ar trebui să creeze pentru persoana în cauză un fel de „cazier judiciar virtual”, cu atât mai mult cu cât persoana respectivă și-a ispășit pedeapsa și a fost reabilitată.
Analizând datele din acest dosar, CEDO a stabilit că obligarea editorului la anonimizarea numelui unei persoane nu reprezintă o încălcare a libertății de exprimare.
Cazul a fost semnalat, în premieră, pe site-ul juridice.ro, de jurist Gianina Clop, membru VeDem Just.
DOCUMENT – Decizia CEDO în cazul Hurbain v Belgia (în limba franceză):