Decizie ISTORICĂ | ÎCCJ a stabilit că toate instanțele din România sunt obligate să aplice deciziile CCR pe prescripție

II. Respinge ca inadmisibile sesizările formulate în următoarele dosare:

– Dosarele nr. 1344/1/2022 (pct. IV.1.2), 1346/1/2022 (pct. IV.2.2) şi 1348/1/2022 (pct. IV.3.2) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă art. 155 alin. (1) din Codul penal, în forma în vigoare în perioada 26.06.2018 – 30.05.2022, este susceptibil de a fi aplicat ca lege penală mai favorabilă;

– Dosarul nr. 1415/1/2022 (pct. IV.5.2) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă în temeiul principiului „tempus regit actum” pentru infracţiunile comise anterior datei de 25 iunie 2018 pot fi incidente dispoziţiile art. 155 alin.1 Cod penal şi dacă în temeiul aceluiaşi principiu, odată cu intrarea în vigoare a dispoziţiilor OUG nr. 71/2022 devin incidente dispoziţiile art. 155 alin.1 Cod penal şi pentru infracţiunile presupus comise anterior aceste date;

– Dosarul nr. 1446/1/2022 (pct. IV.6) vizând lămurirea chestiunii de drept: a) Dacă lipsa din fondul activ al legislaţiei a cazurilor care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale în perioada 2018-2022, conform deciziilor nr. 297/2018 şi 358/2022 ale CCR, determină incidenţa disp. art. 5 C.p.; b) Dacă pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 25.06.2018 este aplicabilă doar prescripţia generală, fără luarea în considerare a cauzelor de întrerupere intervenite anterior acestei date, sau se aplică prescripţia specială, cu luarea în considerare a cauzelor de întrerupere a termenului de prescripţie care au intervenit anterior datei de 25.06.2018 şi ulterior datei de 30.05.2022; – Dosarul nr. 1465/1/2022 (pct. IV.7.2) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dispoziţiile art. 155 alin. 1 C.proc.pen. se interpretează în sensul că îşi menţin efectul întreruptiv de prescripţie produs în forma anterioară Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018;

– Dosarul nr. 1490/1/2022 (pct. IV.8) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă, în situaţia unei activităţi infracţionale consumate sub imperiul Codului penal anterior, cu privire la care actul de sesizare a instan?ei a fost emis după intrarea în vigoare a Noului Cod penal dar până la pronunţarea deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, comunicarea, potrivit art.344 Cod procedura penala a copiei certificate a rechizitoriului precum si a încheierii pronunţată de judecătorul de cameră preliminară in conformitate cu art. 346 alin.(1) si (2) Cod procedură penală constituie acte întreruptive a cursului termenului de prescripţie în sensul dispoziţiilor art. 155 alin.1 Cod penal;

– Dosarul nr. 1492/1/2022 (pct. IV.9) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă, în situaţia unei infracţiuni comisă sub imperiul Codului penal în vigoare, audierea în calitate de inculpat efectuată de procuror anterior deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, reprezintă un act de procedură întreruptiv a cursului termenului de prescripţie în sensul dispoziţiilor art. 155 alin.1 Cod penal; – Dosarul nr. 1495/1/2022 (pct. IV.10.1) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă un act de procedură efectuat conform dispoziţiilor procedurale şi a art. 155 alin. 1 din Codul penal, în forma în vigoare la data efectuării actului de procedură, a produs în mod definitiv efectul de întrerupere al termenului de prescripţie a răspunderii penale sau acest efect poate fi înlăturat ca urmare a aplicării principiului aplicării legii penale mai favorabile inculpatului, în cazul în care conţinutul art. 155 alin. 1 din Codul penal s-a modificat ulterior efectuării actului de procedură;

– Dosarul nr. 1506/1/2022 (pct. IV.11) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă, în situaţia unei infracţiuni consumate sub imperiul Codului penal în vigoare, cu privire la care actul de sesizare a instanţei a fost emis anterior pronunţării deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, comunicarea, potrivit art.344 Cod procedura penală a copiei certificate a rechizitoriului precum si a încheierii pronunţată de judecătorul de cameră preliminară in conformitate cu art. 346 alin.(1) si (2) Cod procedură penală constituie acte întreruptive a cursului termenului de prescripţie în sensul dispoziţiilor art. 155 alin.1 Cod penal;

– Dosarul nr. 1554/1/2022 (pct. IV.12) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă inexistenţa în legislaţie a cazurilor care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, în perioada 2018-2022 (25.06.2018- 30.05.2022), conform deciziilor nr. 297/2018 şi 358/2022 ale CCR, determină incidenţa dispoz. art. 5 Cp; Dacă pentru infracţiunile săvârşite anterior datei de 25.06.2018, este aplicabilă doar prescripţia generală, fără luarea în considerare a cauzelor de întrerupere intervenite anterior acestei date sau se aplică prescripţia specială, cu luarea în considerare a cauzelor de întrerupere a termenului de prescripţie care au intervenit anterior datei de 25.06.2018 şi ulterior datei de 30.05.2022;

– Dosarul nr. 1576/1/2022 (pct. IV.13) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă, în situaţia unei infracţiuni comisă sub imperiul Noului Cod penal cu privire la care actul de sesizare a instanţei a fost emis după intrarea în vigoare a deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din data de 25 iunie 2018, procesul verbal de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect şi audierea în calitate de suspect, anterior intrării în vigoare a deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, reprezintă acte de procedură întreruptive a cursului termenului de prescripţie în sensul dispoziţiilor art. 155 alin.1 Cod penal;

– Dosarul nr. 1577/1/2022 (pct. IV.14) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă, în situaţia unei infracţiuni comisă sub imperiul Noului Cod penal cu privire la care actul de sesizare a instanţei a fost emis după intrarea în vigoare a deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, încheierea de admitere a plângerii şi de desfiinţare a ordonanţei procurorului cu consecinţa trimiterii cauzei pentru completarea urmăririi penale pronunţată de judecătorul de cameră preliminară anterior intrării în vigoare a deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2018 reprezintă un act de procedură întreruptiv a cursului termenului de prescripţie în sensul dispoziţiilor art. 155 alin.1 Cod penal;

– Dosarul nr. 1578/1/2022 (pct. IV.15) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă, în situaţia unei activităţi infracţionale consumate sub imperiul Codului penal anterior, cu privire la care actul de sesizare a instan?ei a fost emis după intrarea în vigoare a Noului Cod penal dar până la pronun?area deciziei CCR nr. 297 din 26 aprilie 2018 publicată în Monitorul Oficial din 25 iunie 2018, procesul verbal de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect, audierea în calitate de suspect şi comunicarea, potrivit art. 344 Cod procedura penală, a copiei certificate a rechizitoriului constituie acte întreruptive a cursului termenului de prescripţie în sensul dispoziţiilor art. 155 alin.1 Cod penal;

– Dosarul nr. 1415/1/2022 (pct. IV.5.1) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă în determinarea legii mai favorabile conform art.5 Cod penal cu trimitere la deciziile nr. 297/26.04.2018 şi nr. 258/26.05.2022 ale Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 154 alin.1 Cod penal prin raportare la prevederile art. 16 alin.1 lit.f Cod procedură penală pot fi aplicate independent de prevederile art. 155 alin.1 Cod penal pentru infracţiunile săvârşite până în data de 9 iunie 2022 şi dacă aceste decizii ale Curţii Constituţionale devin inaplicabile în această materie în ceea ce priveşte infracţiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene;

– Dosarul nr. 1604/1/2022 (pct. IV.16) vizând lămurirea chestiunii de drept: Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripţie al actelor de procedură, conform art. 155 alin. 1 Cod penal, sunt norme de drept substanţial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă, aplicarea acestora potrivit art. 5 Cod penal se face indiferent de obiectul infracţiunii sau, în ce priveşte infracţiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, se impune efectuarea unei analize specifice cu privire la necesitatea de a lăsa (sau nu) neaplicate aceste dispoziţii în raport de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene dezvoltate în baza art. 325 din TFUE, precum şi a Hotărârii din data de 21.12.2021 în cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion şi alţii, C-379/19DNA-Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociaţia Forumul Judecătorilor din România , C-811/19 FQ şi alţii şi C-840/19 NC. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 octombrie 2022.

17 sesizări prealabile în legătură cu deciziile CCR pe prescripție

Mai multe instanțe au sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și 358/2022 privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, cerând clarificări în legătură cu aplicarea acestora.

Raportul ÎCCJ referitor la aplicarea prescripției răspunderii penale

La începutul lunii octombrie, judecătorul Andrei Claudiu Rus, din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a formulat raportul care conținea primele două concluzii preliminare referitoare la sesizările prealabile pe tema clarificării aplicării deciziilor CCR pe prescripție.

Cu privire la întrebările din prima sesizare prealabilă, cea a Curții de Apel București, din dosarul 1341/1/2022, judecătorul raportor a arătat că:

• Referitor la prima chestiune de drept – în dreptul român normele referitoare la întreruperea cursului prescripției sunt norme de drept penal material (substanțial) supuse, din perspectiva aplicării lor în timp, principiului activității legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepția dispozițiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 5 din Codul penal.
• Referitor la a doua chestiune de drept – instanța care soluționează contestația în anulare întemeiată pe efectele deciziilor CCR 297/2018 și 358/2022 nu poate reanaliza prescripția răspunderii penale, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.

Concluziile Parchetului General în prima cauză pe prescripție cu care a fost sesizată ÎCCJ

Parchetul General a opinat că între deciziile CCR privind prescripția din 2018 și 2022 nu a existat un vid legislativ care să fie invocat acum drept lege penală mai favorabilă.

”Văzând dispozițiile art. 155 alin.1 din Codul penal, subsecvent Deciziei nr. 297/2018 care a declarat neconstituționalitatea doar a sintagmei „oricărui act de procedură”, dar și considerentele Deciziei nr. 358/2022 din parag. 74, potrivit cărora rațiunea care a stat la baza pronunțării Deciziei nr. 297/2018 nu a fost înlăturarea instituției întreruperii cursului termenelor prescripției răspunderii penale, se constată că instituția întreruperii prescripției nu a fost înlăturată cu totul din fondul legislativ activ, dar nici nu îndeplinește cerințele de previzibilitate în absența indicării actelor întreruptive de prescripție, pentru a putea fi calificată ca lege penală mai favorabilă.

Prin urmare, instituția întreruperii prescripției este specifică dreptului procesual penal, fiind un efect al actelor de procedură realizate de organele judiciare în cursul procesului penal”, se arată în concluziile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Drept urmare, acesta a cerut ”pronunțarea unei decizii prin care chestiunea de drept supusă dezlegării să primească următoarea rezolvare: «Normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept procesual supuse principiului tempus regit actum».”

CITIȚI pe aceeași temă:

• CCR a publicat motivarea deciziei privind prescripția | Din 2018 până la OUG din 30 mai nu există vreun caz în legislație care să permită întreruperea cursului prescripției răspunderii penale
• În timp ce alte instanțe cer îndrumarea ÎCCJ, Curtea de Apel Oradea a dispus încetarea unui proces penal în baza deciziilor CCR pe prescripție | Decizia, într-un dosar de evaziune al afaceristului Ion Govoreanu, condamnat în primă instanță la 11 ani de închisoare
• Val de sesizări prealabile pe tema deciziei CCR 297/2018 privind prescripția | Ce întrebări au pus curțile de apel din Brașov, București și Craiova
• Curtea de Apel Oradea a sesizat ÎCCJ cu privire la efectele deciziilor CCR pe prescripție | Instanța supremă este chemată să răspundă la 4 întrebări
• IMPORTANT | Raportul ÎCCJ referitor la aplicarea prescripției răspunderii penale | Sinteza concluziilor (DOCUMENT)
• Un complet al Curții de Apel Oradea, din care a făcut parte judecătorul Mihail Udroiu: Deciziile CCR privind prescripția se aplică tuturor cauzelor penale care erau pendinte la data de 25 iunie 2018
• Îndrumări ale Parchetului General în privința aplicării Deciziei CCR privind prescripția | ”Nu se poate avea în vedere un efect retroactiv al considerentelor deciziei”