Decizia nr. 59/2020, publicată în M. Of. nr. 30 din 12 ianuarie 2021
Soluția: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
Drepturile salariale aferente activităţii prestate de medici în linia de gardă, în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial sunt incluse în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel încât, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul acestora se menţine cel mult la nivelul celui acordat pentru luna decembrie 2018, conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018, în temeiul art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
Considerente:
[…] 60. Salarizarea personalului medical se realizează în baza Legii-cadru nr. 153/2017, care, referitor la salariul de bază, cuprinde o serie de reglementări ce s-au aplicat în mod etapizat, astfel cum în mod expres statuează art. 38 alin. (1): “Prevederile prezentei legi se aplică în mod etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.”
61. Potrivit art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, în perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 au fost menţinute în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017: “cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”.
62. Începând cu 1 ianuarie 2018, s-au acordat, în temeiul art. 38 alin. (3) lit. a) din acelaşi act normativ, următoarele creşteri salariale: “cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”.
63. În plus, conform art. 38 alin. (3) lit. b) “prin excepţie de la lit. a), începând cu data de 1 martie 2018, salariile de bază ale personalului care ocupă funcţii de medici, de asistenţi medicali şi ambulanţieri/şoferi autosanitară prevăzute în anexa nr. II cap. I se majorează la nivelul salariului de bază stabilit potrivit prezentei legi pentru anul 2022”.
64. Prin urmare, art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 instituie în mod expres majorarea la nivelul salariului de bază stabilit potrivit legii pentru anul 2022 numai pentru salariile de bază, nu şi pentru sporuri sau alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar.
În ceea ce priveşte orele prestate în linia de gardă, Legea- cadru nr. 153/2017 reglementează salarizarea personalului medical prin art. 3 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. II în următorii termeni: “Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază.”
65. Însă, deşi personalul medical a beneficiat, în temeiul art. 38 alin. (3) lit. a) şi lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, de două majorări ale salariului de bază acordate începând cu 1 ianuarie 2018, respectiv 1 martie 2018 şi deşi salarizarea personalului sanitar cu pregătire superioară pentru gărzile efectuate pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază, drepturile salariale cuvenite gărzilor efectuate nu au beneficiat de o majorare legală similară celei acordate în privinţa salariilor de bază.
66. Aceasta deoarece legiuitorul a prevăzut în mod expres o astfel de excepţie în privinţa drepturilor salariale aferente activităţii prestate în linia de gardă prin reglementarea cuprinsă în art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul că: “Începând cu luna martie 2018 până la 31 decembrie 2018, drepturile salariale aferente activităţii prestate în linia de gardă, sporul pentru activitatea prestată în ture, sporul pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, nu se lucrează, sporul pentru munca prestată în timpul nopţii vor fi determinate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018.”
67. Pentru perioada 2019-2022 au fost reglementate alte creşteri ale salariilor de bază, în temeiul art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, în conformitate cu care: “În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018 (…)”, respectiv al art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018: “Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018.”
68. Însă, de la această majorare care se aplică începând cu 1 martie 2018, respectiv ianuarie 2019 – şi care a vizat, indiscutabil, salariile de bază, după cum în mod expres prevăd normele citate anterior – legiuitorul a exceptat o serie de drepturi salariale, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018: “Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”, nivel care, potrivit art. 38 alin. (3) lit. h) din Legea-cadru nr. 153/2017, era deja determinat conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018.
69. În acest context, drepturile salariale cuvenite pentru activitatea prestată în linia de gardă sunt incluse în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel încât, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul acestora este plafonat la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, respectiv ianuarie 2018.
70. Astfel, potrivit art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017: “Salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizaţia lunară sau indemnizaţia de încadrare, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.”
71. Referirea la “celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar” pe care textul de lege o cuprinde, coroborată cu dispoziţiile art. 5 alin. (4) din cap. II al anexei nr. II la Legea- cadru nr. 153/2017, potrivit cărora “contravaloarea gărzilor efectuate în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază (…) face parte din suma salariilor de bază”, duce la concluzia că drepturile salariale aferente activităţii de gardă reprezintă un element al sistemului de salarizare specific personalului sanitar care urmează a fi incluse în salariul lunar.
72. Prin urmare, având natura unor elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut lunar, drepturile salariale aferente activităţii prestate de medici în linia de gardă au fost plafonate, prin voinţa legiuitorului, începând cu 1 ianuarie 2019 la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, conform art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018.
73. Împrejurarea că, în temeiul art. 5 alin. (3) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, “pentru gărzile efectuate peste durata prevăzută la alin. (2) în vederea asigurării continuităţii asistenţei medicale medicii vor încheia cu unitatea sanitară publică un contract individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea prestată în linia de gardă şi vor beneficia numai de drepturile aferente activităţii prestate în linia de gardă” nu schimbă natura juridică a drepturilor salariale cuvenite pentru activitatea prestată în linia de gardă, ele rămânând în continuare elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut lunar.
74. Scopul reglementării cuprinse în textul art. 5 alin. (3) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 este determinarea formei în care se concretizează raporturile de muncă între medici şi unitatea sanitară publică pentru gărzile efectuate peste norma legală de muncă şi programul normal de muncă la funcţia de bază, şi anume un contract individual de muncă cu timp parţial.
75. Important pentru soluţionarea prezentei sesizări este că acest contract se încheie pentru activitatea de gardă. Or, munca prestată cu titlu de activitate de gardă are mereu aceeaşi natură juridică şi, prin urmare, aceeaşi modalitate de salarizare, respectiv cea prevăzută de norma cu caracter general care o reglementează, respectiv art. 3 alin. (1) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017: “Personalul sanitar cu pregătire superioară care efectuează gărzi pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază se salarizează cu tariful orar aferent salariului de bază.”
76. În art. 3 alin. (2), (3) şi (6) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt prevăzute procentual sporurile care se acordă pentru activitatea de gardă, diferit după cum aceasta este prestată în zilele lucrătoare (75%) sau în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează (100%), dar, în toate situaţiile, acest spor se raportează la tariful orar al salariului de bază.
77. Prin urmare, indiferent când este efectuată – pentru completarea normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază sau în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, activitatea de gardă rămâne aceeaşi, nu poate avea o natură juridică diferită după timpul în care este efectuată, iar regimul ei juridic trebuie să fie acelaşi, după cum şi salarizarea trebuie să rămână identică, tarifară prin raportare la salariul de bază, în aplicarea art. 3 alin. (1) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.
78. Inclusiv dispoziţiile art. 3 alin. (5) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 fac referire la salariul de bază numai pentru stabilirea tarifului orar (“salariul de bază se stabileşte pentru funcţia şi gradul profesional în care aceştia sunt confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii, corespunzător vechimii în muncă, şi se utilizează pentru stabilirea tarifului orar”) atunci când reglementează salarizarea medicilor ce nu au contract individual de muncă cu unitatea sanitară care organizează serviciul de gardă; pentru activitatea desfăşurată în linia de gardă, medicii vor încheia cu aceste unităţi sanitare un contract individual de muncă cu timp parţial pentru activitatea desfăşurată în acest regim.
79. Contractul individual de muncă cu timp parţial încheiat în temeiul art. 5 alin. (3) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 poate cuprinde doar gărzile efectuate peste durata prevăzută la alin. (2) al aceluiaşi articol, adică cele efectuate în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază. Drepturile salariale care se acordă în temeiul acestui contract individual de muncă cu timp parţial sunt acordate exclusiv pentru activitatea prestată în astfel de gărzi, iar potrivit art. 3 alin. (1) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 aceste drepturi salariale se stabilesc în raport cu tariful orar aferent salariului de bază.
80. Chiar dacă faptic sunt încheiate două contracte de muncă, există un singur raport de muncă între angajat şi unitatea sanitară şi un singur salariu de bază. În temeiul acestui unic salariu de bază este determinat şi tariful orar pe baza căruia se stabilesc drepturile salariale cuvenite pentru gărzile efectuate în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază acordate în baza contractului individual de muncă cu timp parţial încheiat în temeiul art. 5 alin. (3) din cap. II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.
81. În consecinţă, natura juridică şi modalitatea de calcul al drepturilor salariale acordate pentru gărzile efectuate de medici pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază rămân aceleaşi, chiar dacă aceste drepturi sunt cuprinse într-un contract individual de muncă cu timp parţial.
82. Raportat la dreptul legiuitorului de a dispune asupra cuantumului unor elemente de salarizare, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, s-a apreciat că aceste drepturi reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora şi nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este în drept să dispună cu privire la conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestora, precum şi să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării lor, fără a fi necesară întrunirea condiţiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală (deciziile nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, nr. 326 din 25 iunie 2013 şi nr. 334 din 12 iunie 2014).
83. S-a recunoscut astfel că statul are deplină legitimare constituţională pentru a acorda sporuri, premii periodice şi alte stimulente personalului plătit din fonduri publice, în funcţie de veniturile bugetare pe care le realizează, acestea fiind considerate drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale consacrate şi garantate de Constituţie, în raport cu care legiuitorul are libertatea de a le modifica în diferite perioade de timp, de a le suspenda şi chiar de a dispune anularea lor.
Această decizie este cuprinsă în Buletinul Jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție – culegere de decizii pe anul 2020.
