Tribunalul Brăila a admis, vineri, o contestație privind durata procesului și a impus DIICOT să finalizeze în termen de 7 luni și jumătate o anchetă într-un caz de decontări ilegale de medicamente făcute de un lanț de farmacii. Investigațiile durează de 10 ani și au vizat medici și asistente din două județe, Brăila și Constanța. În această cauză, DIICOT a estimat un prejudiciu de 7 milioane de lei. Interesant este că, până acum, casele de asigurări de sănătate din Brăila și Constanța nu s-au constituit părți civile.
DIICOT: medicamente scumpe, înregistrate fictiv în contabilitate
Cazul în care a fost admisă contestația privind durata procesului este unul cu o istorie interesantă, dar, în același timp, încâlcită.
Potrivit rechizitoriului DIICOT, totul ar fi început în 2010, când o societate farmaceutică din Brăila, reprezentată de Liliana Valentina Ştefan (fostă Sgîrcitu), ar fi început să înregistreze în contabilitate achiziții fictive de medicamente de la o angajată a farmaciei.
În acest fel, firma și-ar fi creat stocuri scriptice de medicamente extrem de scumpe, ce puteau fi decontate de CAS Brăila în cadrul programelor naționale de sănătate. Pe baza acestor stocuri, anul următor, în 2011, reprezentanta lanțului de farmacii și directorul de atunci al CAS Brăila, avocata Luciana Boboc, ar fi demarat un mecanism fraudulos prin care să scoată din gestiune aceste medicamente, susțin procurorii DIICOT. Potrivit acestora, cele două au ”colaborat” cu mai mulți medici de specialiști și de familie, care au început să prescrie medicamente din cele aflate în stocul lanțului de farmacii. Rețetele emise pe numele unor pacienți care nu sufereau de bolile indicate ori care nu ar fi fost consultați ar fi fost predate Lilianei Ștefan, care le-ar fi decontat la CAS.
Anchetatorii arătau că societatea farmaceutică ar fi achiziționat fictiv, în anii următori, aceleași medicamente scumpe de la firme fantomă și le-ar fi scos din gestiune tot prin prescrierea fictivă a acestora. Rechizitoriul DIICOT precizează în acest fel, între 2011 și 2015, societatea farmaceutică ar fi decontat la CAS Brăila 964 de rețete medicale fictive, în valoare de 7 milioane de lei. Toate ar fi fost emise de patru medici pe numele a 97 de pacienți.
Dosare disjunse din dosarul ”mamă”
Investigațiile începute în 2012, printr-o sesizare din oficiu a anchetatorilor, au avut ca efect trimiterea în judecată, în 2016, a cinci inculpați, printre care reprezentanta lanțului de farmacii, Liliana Ștefan. Acuzațiile vizau infracțiuni de constituire de grup infracțional, fals, uz de fals și fraudă informatică. Din cauza calității sale de avocat, cercetările față de șefa de atunci a CAS Brăila, Luciana Boboc, au fost continuate într-un dosar separat.
Tot într-un dosar disjuns au fost inculpate, pentru mai multe fapte, societatea farmaceutică și 23 de persoane, printre care aceeași Liliana Ștefan. De la crearea acestui dosar, din 2016, cercetările nu au fost finalizate până în prezent.
Mai mult, în 2018, procurorii au extins ancheta și pentru acuzații de devalizare a societății farmaceutice, spălare de bani și delapidare.
Caruselul nu s-a oprit aici. Într-un nou dosar disjuns, Liliana Ștefan a fost pusă sub acuzare pentru cumpărare de influență pentru că ar fi încercat să ofere, prin intermediul patronului unei farmacii din Focșani, 10.000 de lei directorului de atunci al Penitenciarului Focșani, Adrian Iacob. Anchetatorii susțineau că, în schimbul banilor, directorul închisorii ar fi trebuit să intervină pentru transferul în penitenciar al soțului de atunci al Lilianei Ștefan și selecționarea acestuia la muncă în vederea eliberării condiționate.
Acuzațiile au căzut rând pe rând: cazul directorului de penitenciar a fost clasat, pentru că nu a fost dovedită comiterea faptei de luare de mită, iar patronul farmaciei din Focșani și Liliana Ștefan au fost achitați de Tribunalul Vrancea în prima parte a lui 2022 pe motiv că nu există probe că au comis infracțiunile de care au fost acuzați.
În acest din urmă dosar, avocații Ștefan Panțuru și Ion Panaitescu, ultimul general în rezervă și unul dintre cei doi magistraţi care au judecat, la începutul anilor `90, fosta conducere a Partidului Comunist, în ceea ce s-a numit „lotul CPEX”, au reușit să convingă instanța să declare ilegale mandatele de supraveghere tehnică în acest caz, pe motiv că ”au fost efectuate acte de urmărire penală de o entitate care nu are calitatea de organ judiciar” – adică de SRI. Potrivit unor date oficiale obținute de avocați în instanță, statul român a cheltuit 1,2 milioane de lei pentru aceste interceptări, realizate atât în dosarul presupusei mite date directorului de penitenciar, cât și în cel al decontărilor ilegale de medicamente, de-a lungul a doi ani, când au fost ascultate zeci de persoane.
În total, în cei 10 ani trecuți de la declanșarea anchetei DIICOT au fost emise 8 rechizitorii și au fost trimiși în judecată 13 inculpați atât în dosarul ”mamă”, cât și în cele disjunse din acesta. Cinci dintre aceștia au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Contestație pentru durata prea lungă a anchetei: ”N-am fost audiați din 2015”
Revenind la dosarul inițial, al decontării rețetelor fictive, în 2015, procurorii au pus sechestru pe mai mult de 50 de imobile ale inculpaților, dar și pe diferite sume găsite cu ocazia unor percheziții efectuate în cursul anchetei.
Unii dintre inculpați au susținut că, din momentul instituirii sechestrului, nu au mai fost audiați de procurori. ”Dosarul stă în nelucrare în ceea ce ne privește, într-o stare de incertitudine, și în acest mod
consider că ne sunt afectate în mod grav drepturile noastre constituționale”, au arătat, într-un memoriu adresat DIICOT, doi inculpați, soț și soție. ”Suntem persoane în vârstă, foarte bolnave, aflați în evidența medicilor specialiști cu diagnostice grave, iar toate bunurile sunt aflate sub sechestru de (…) ani de zile. Avem instituite popriri la Casa Județeană de Pensii Brăila, iar la acest moment ne aflăm la limita supraviețuirii. Acest demers în instanță reprezintă un strigăt de ajutor și o speranță cu privire la sprijinul legal al autorităților”, au precizat cei doi.
De asemenea, moștenitorii unei inculpate, decedate în 2019, au atras atenția că, deși cauza a fost clasată, față de mama lor, în 2020, ”nu a fost respectată obligația legală a procurorului în sensul că nu s-a pronunțat pe măsura asiguratorie a sechestrului, deși legea impune acest lucru”. Urmașii fostei inculpate au invocat o hotărâre a Curții de Apel Oradea, care a arătat că ”restrângerea dreptului inculpatului de a se folosi de bunurile sale este disproporționată faţă de scopul urmărit prin instituirea măsurii procesuale, după trecerea unei perioade de aproximativ 6 ani şi 8 luni în condiţiile reţinerii unei inerţii în desfășurarea urmăririi penale pe parcursul mai multor ani şi a trecerii a peste un an de la momentul sesizării instanţei, existând riscul transformării măsurii asiguratorii într-o veritabilă sancțiune prin efectele sale severe asupra patrimoniului inculpatului și durata devenită excesivă”.
Avocatul Ștefan Panțuru, cel care o reprezintă pe Liliana Ștefan, a mai observat că expertiza financiar-contabilă din dosar, dispusă în martie 2020, nu este nici acum finalizată, deşi s-au acordat nenumărate termene pentru depunerea raportului de expertiză. ”Dacă concluziile raportului de expertiză vor arăta că nu există prejudiciu, timpul acesta de 10 ani nu poate fi dat înapoi şi nici nu poate fi recuperat. Starea de incertitudine în care se afla inculpații a generat consecințe devastatoare- au decedat inculpați din cauză, altii s-au îmbolnăvit de cancer. Cine le va reda viața înapoi și traumele îndurate de a lungul timpului?”, se întreabă avocatul Panțuru.
