Un dosar cu greutate, în care au fost trimiși în judecată 11 inculpați, acuzați de implicare în traficul de droguri, a primit, la finalul lunii trecute, o puternică lovitură. După cum BihorJust a relatat, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Maramureș a constatat nulitatea mai multe acte de urmărire penală efectuate de DIICOT Sălaj în ceea ce era cunoscut ca ”dosarul droguri pentru VIP-uri din Sălaj”. Începând de azi, vă prezentăm, pe parcursul a câtorva episoade, argumentele reținute de magistrat pentru a exclude din dosar ordonanțe pentru autorizarea folosirii a 13 investigatori sub acoperire și declarațiile a 12 martori cu identitate protejată și pentru a constata neregularitatea actului de sesizare a instanței.
Reamintim că în dosarul în cauză 11 tineri au fost trimiși în judecată sub acuzația că aduceau droguri de mare risc din Spania, Italia, Olanda și România și le vindeau în Sălaj. Liderul rețelei a fost considerat Adrian Andrei Pirui, fost Chereji, zis Ghipsu, din Zalău, iar membrii grupării ar fi vândut droguri al căror preț începea de 75 de lei (pentru sarea de baie) și ajungea la 100 de euro pentru un gram de cocaină. Operațiunile grupării s-ar fi derulat între ianuarie 2020 și iunie 2021.
Patru dintre cei 11 inculpați – Andrei Adrian Pirui, Radu Bogdan Breazdău, Mădălina Maria Prodan și Rareș Sorin Islamovici – au solicitat, prin avocați, anularea mai multor acte de urmărire penală efectuate de DIICOT Sălaj. Potrivit încheierii Tribunalului Maramureș, consultată de BihorJust, inculpaţii au invocat ”existenţa unei provocări poliţieneşti, ceea ce ar determina constatarea ordonanţelor de introducere în cauză a investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor acestora”.
Din perspectiva apărării, a fost încălcat art. 101 alin. 3 Cod procedură penală, apreciindu-se că acțiunile desfășurate în cauză de investigatorii sub acoperire şi prin intermediul colaboratorilor ”nu s-a limitat la o investigaţie pasivă a activităţii infracţionale, ci s-a alăturat unei activităţi infracţionale în curs de desfăşurare”.
În memoriile depuse s-a apreciat că prin maniera în care s-a procedat în dosar cu privire la autorizarea de fiecare dată a investigatorului sub acoperire au fost eludate dispoziţiile imperative ale art. 148 alin. 9 Cod procedură penală, care reglementează durata măsurii folosirii investigatorului sub acoperire.
În episodul de azi, vom prezenta ce a reținut judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Maramureș referitor la legalitatea actelor de urmărire penală şi loialitatea administrării probelor în cazul inculpatului Dorin Gheorghe Sas, cel de la care a pornit ancheta în acest caz.
Pe 24 iulie 2020, printr-o ordonanţă a procurorului s-a dispus autorizarea folosirii în cauză a unui investigator sub acoperire şi a unui colaborator. Aceștia urmau să culeagă informații despre ”activitatea infracţională de vânzare, cumpărare şi alte activităţi de acest gen privind droguri de risc şi de mare risc care ar fi desfăşurată de către Sas Dorin Gheorghe şi alte persoane care se află în legătură infracţională”. În plus, colaboratorul urma să cumpere de la Sas și de la alte persoane droguri de risc şi de mare risc, dar şi alte substanţe, ”în măsura în care acestea din urmă le sunt oferite şi care pot conţine droguri de risc şi de mare risc sau substanţe susceptibile de a produce efecte psihoactive”. Substanțele cumpărate urmau să fie predate apoi investigatorului sub acoperire și apoi polițiștilor judiciariști.
Pentru a dispune astfel, procurorul a reţinut că, în data de 21 ianuarie 2020, polițiștii din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Sălaj s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea de către Dorin Gheorghe Sas a infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc şi deţinere de droguri de mare risc: ”Începând cu anul 2019, nu se cunoaşte data exactă, Sas Dorin Gheorghe achiziţionează diferite cantităţi de droguri de mare risc din municipiul Cluj-Napoca, precum şi din municipiul Baia Mare, din care o parte o utilizează pentru consum propriu, iar o altă parte o valorifică unor tineri din anturajul acestuia.”
Judecătorul de cameră preliminară a avut în vedere că, potrivit art. 148 Cod procedură penală, autorizarea folosirii investigatorului sub acoperire se poate dispune de procurorul de caz pentru o perioadă de maximum 60 de zile, existând condiţii cumulative de autorizare, precum subsidiaritatea şi proporţionalitatea măsurii.
”Având în vedere cadrul legal actual, autorizarea investigatorului sub acoperire se dispune de către procuror prin ordonanţă, care, pe lângă celelalte elemente obligatorii, trebuie să cuprindă şi o descriere detaliată a scopului urmărit şi a activităţilor pe care le poate desfăşura investigatorul sub acoperire pentru strângerea datelor şi informaţiilor necesare soluţionării cauzei.
Aşa cum se prevede în cuprinsul alineatului 10 al art. 148 Cod procedură penală, în situaţii excepţionale, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute pentru autorizarea investigatorului sub acoperire, iar folosirea investigatorului sub acoperire nu este suficientă pentru obţinerea datelor sau informaţiilor ori nu este posibilă, procurorul care supraveghează/efectuează urmărirea penală poate autoriza folosirea unui colaborator, căruia îi poate fi atribuită o altă identitate decât cea reală”, a explicat judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Maramureș.
Magistratul a constatat că prin ordonanţa pentru autorizarea folosirii în cauză a unui investigator sub acoperire, precum şi autorizarea pentru participarea acestuia la anumite activităţi din data de 24 iulie 2020, procurorul a autorizat atât folosirea investigatorului sub acoperire, cât şi a colaboratorului, dar şi cumpărarea de către cei doi de la Dorin Gheorghe Sas, ”precum şi de la alte persoane…”.
Judecătorul de cameră preliminară a remarcat că, ”deşi ordonanţa nu conţine elemente faptice detaliate care să justifice măsura, având în vedere faza incipientă a urmăririi penale, măsura apare din această perspectivă ca fiind proporţională în raport de gravitatea acuzaţiilor şi de dificultatea obţinerii probaţiunii în domeniul traficului de droguri. Trebuie remarcat însă faptul că la dosar nu există niciun proces-verbal de punere în executare a acestei ordonanţe, nefiind efectuată de fapt nicio activitate autorizată prin ordonanţa menţionată.”
Judecătorul de cameră preliminară a reținut că prin ordonanţa din 7 august 2020 pentru autorizarea folosirii în cauză a unui investigator sub acoperire, precum şi autorizarea pentru participarea acestuia la anumite activităţi, a fost autorizat investigatorul (…) şi colaboratorul (acesta din urmă altul decât cel din prima ordonanță – n.n.) autorizându-se totodată şi cumpărarea de către colaborator şi investigator de la Dorin Gheorghe Sas, precum şi de la alte persoane care se află în legătură infracţională cu acesta, de droguri de risc şi de mare risc, dar şi alte substanţe, în măsura în care acestea din urmă le sunt oferite şi care pot conţine droguri de risc şi de mare risc sau substanţe susceptibile de a produce efecte psihoactive.
Judecătorul a apreciat că această ordonanţă a fost emisă atât cu încălcarea condiţiilor de legalitate privind autorizarea investigatorului şi a colaboratorului, cât şi a principiului loialităţii.
În primul rând, susține magistratul, ordonanţa emisă în data de 7 august 2020 are un conţinut identic cu cea emisă pe 24 iulie 2020, ”situaţie în care este evident că nu există nicio analiză a condiţiilor faptice de autorizare din nou a investigaţiei sub acoperire şi a unui colaborator cu o altă identitate, practic procurorul reţinând exact aceleaşi temeiuri ca şi cele avute în vedere la data de 24.07.2020, în condiţiile în care ordonanţa emisă la data menţionată anterior avea încă valabilitate, măsurile încuviinţate expirând la data de 21.09.2020, deci mult ulterior emiterii ordonanţei din data de 07.08.2020”. În opinia judecătorului de cameră preliminară, câtă vreme nu rezultă niciun motiv suplimentar, emiterea unei noi ordonanţe prin care să fie autorizat exclusiv un alt colaborator al investigatorului sub acoperire, deşi ordonanţa din 24 iulie 2020 era încă valabilă şi fusese desemnat un colaborator al investigatorului, noua ordonanţă apare ca fiind nelegală şi, totodată, emisă cu încălcarea principiului loialităţii administrării probelor.
Judecătorul de cameră preliminară apreciază că pe 7 august 2020 nu existau temeiuri nici pentru emiterea unei noi ordonanţe de autorizare a investigatorului sub acoperire şi nici pentru prelungirea măsurii în condiţiile art. 149 alin. 9 Cod procedură penală, respectiv art. 150 alin. 8 Cod procedură penală.
”Constatând că nu au fost respectate condiţiile legale de autorizare a investigatorului sub acoperire şi a colaboratorului cu ocazia emiterii ordonanţei din data de 07.08.2020, se va constata, în condiţiile art. 282 alin. 1 Cod procedură penală, nulitatea ordonanţei menţionate, precum şi a actelor de punere în executare a măsurilor specifice autorizate”, a decis magistratul Tribunalului Maramureș.
Pe lângă faptul că nelegalitatea actelor subsecvente (respectiv ordonanţa pentru autorizarea folosirii în cauză a unui investigator sub acoperire, precum şi autorizarea pentru participarea acestuia la anumite activităţi din data de 07.08.2020, precum şi a ordonanţei cu caracter confidenţial de atribuire a identităţii fictive colaboratorului (…), proces-verbal întocmit în 07.08.2020, planşă fotografică din 07.08.2020, ordonanţa din data de 11.08.2020, raport de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 1203724 din 18.08.2020, proces-verbal întocmit în 27.08.2020, planşă fotografică din 27.08.2020, ordonanţa din 01.09.2020, raport de constatare tehnico-ştiinţifică nr. (…) din 04.09.2020) derivă din constatarea nelegalităţii actului principal, judecătorul de cameră preliminară a reținut şi următoarele argumente suplimentare:
Potrivit art. 148 alin. 5 Cod procedură penală, investigatorul şi colaboratorul sub acoperire întocmesc procese-verbale ca urmare a culegerii de date şi informaţii, iar potrivit art. 150 alin. 5 Cod procedură penală, persoanele care au desfăşurat activităţi ca investigatori sub acoperire sau cu identitate reală şi colaboratori întocmesc un proces-verbal şi au obligaţia de a furniza toate informaţiile obţinute în perioada desfăşurării activităţii. Judecătorul de cameră preliminară constată că la dosar nu există astfel de procese-verbale, ca urmare a punerii în executare a ordonanţei din 07.08.2020, procesul-verbal întocmit de comisarul de poliţie (…) la data de 07.08.2020 (filele 12-13, volumul II, dosar urmărire penală) neavând valoarea probatorie a procesului-verbal menţionat expres în cuprinsul dispoziţiilor art. 148 alin. 5 Cod procedură penală şi art. 150 alin. 5 Cod procedură penală.
De altfel, se poate observa că procesul-verbal întocmit la data de 07.08.2020 tinde să ia locul mai degrabă unei declaraţii date de investigator şi colaborator, care, de asemenea, nu ar respecta condiţiile de fond şi de formă ale administrării procedeului probator. În plus, se remarcă faptul că aspecte absolut relevante, precum iniţierea contactului dintre inculpat şi investigator/colaborator, circumstanţele concrete ale comiterii acţiunii de vânzare-cumpărare a drogurilor, nu au fost menţionate.
Aceste ultime aspecte au fost arătate doar pentru a evidenţia viciile suplimentare procesului-verbal întocmit la data de 07.08.2020, în condiţiile în care, aşa cum arătam, acesta este oricum lovit de nulitate ca urmare a desfiinţării actului principal, respectiv ordonanţa de autorizare a investigatorului sub acoperire. Aceleaşi argumente se regăsesc şi în cazul procesului-verbal din data de 27.08.2020.
DOCUMENT – Extras din încheierea din 28 aprilie 2022 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Maramureș:
Comments 2