În practica judiciară s-a pus problema consecințelor deciziei Curții Constituționale nr. 257/2017 privind neconstituționalitatea prevederilor art. 21 alin. (1) C.p.p. asupra cererilor de introducere în cauză a părții responsabile civilmente formulate în cursul judecății, până la începerea cercetării judecătorești.(CA Brașov, CA Constanța)
- Materia: penal
- Subcategoria: alte tipuri de cauze
- Acte normative incidente: art. 21 alin. (1) C.p.p.;
- Decizia Curții Constituționale nr. 257/2017
- Cuvinte cheie: parte responsabilă civilmente, citare
Astfel, într-o opinie, cererea de introducere în cauză a părții responsabile civilmente formulată la acest moment este inadmisibilă, având în vedere considerentele deciziei sus-menționate, în sensul că, procedându-se la introducerea în cauză a părții responsabile civilmente ulterior fazei camerei preliminare s-ar încălca dreptul acesteia de a formula cereri și excepții privind legalitatea urmăririi penale.
Într-o altă opinie, cererea este admisibilă, cu condiția ca părții responsabile civilmente să îi fie ulterior comunicată încheierea prin care s-a dispus începerea judecății, împotriva căreia poate formula contestație.
Problema s-a aflat și pe agenda întâlnirii judecătorilor și procurorilor pentru unificarea practicii în materie penală, din mai 2018 când opinia Institutului Național al Magistraturii a fost în sensul că, față de decizia Curții Constituționale nr. 257/2017, în cazul în care persoana vătămată s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, introducerea se poate face cel târziu în procedura camerei preliminare. În cazul în care constituirea de parte civilă are loc direct în fața instanței însă, introducerea în cauză nu se poate face decât tot în această fază procesuală. În acest ultim caz, nu se poate discuta despre încălcarea dreptului părții responsabile civilmente de a-și face apărarea, prin neparticiparea sa la procedura camerei preliminare, câtă vreme la momentul respectiv nu existau pretenții civile față de care să se apere. Participanții la întâlnire au fost de acord, în unanimitate, cu punctul de vedere al INM.
În legătură cu cererea formulată direct în fața instanței, de introducere în cauză a părții responsabile civilmente, s-a pus problema în ce măsură pentru soluționarea acesteia este necesară citarea persoanei ce se dorește introdusă în cauză într-o astfel de calitate.
Într-o opinie, s-a apreciat că, cererea fiind în mod vădit inadmisibilă, citarea nu este necesară.
Într-o a doua opinie, împărtășită și în cadrul INM,se impune citarea, pentru următoarele considerente:
- persoana poate să fie de acord cu introducerea sa în cauză, pentru a putea formula apărări și pe latură penală, nu doar într-o eventuală acțiune civilă introdusă împotriva sa pe cale separată;
- ca principiu, deciziile judiciare care privesc o anumită persoană nu se iau în absența acesteia;
- așa cum am arătat mai sus, cererea nu este, în mod automat, inadmisibilă, existând și păreri relevante în sens contrar.
În unanimitate, participanții la întâlnire au fost de acord cu menținerea punctului de vedere exprimat la întâlnirea anterioară, în ceea ce privește primul aspect al problemei, și au fost de acord cu punctul de vedere al INM referitor la problema citării părții responsabile civilmente.
Această problemă de drept a fost discutată cu ocazia întâlnirii președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, care a avut loc la Curtea de Apel București, între 16 şi 17 mai 2019.
