1. Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. nr. 111/2008, prevalează în raport cu Legea nr. 302/2004, republicată, aceasta din urmă fiind aplicabilă în situațiile nereglementate de tratat.
2. Examenul dublei incriminări a faptelor pentru care se solicită extrădarea se realizează având în vedere doar legislația națională de la momentul soluționării cererii de extrădare.
Prin sentința penală nr. x din data de 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Iași – Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, s-au dispus următoarele:
În temeiul art. 52 din Legea nr. 302/2004, modificată, a fost admisă cererea de extrădare formulată de Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii, Secția Penală – Biroul Afacerilor Internaționale privind persoana extrădabilă A, din data de 10.09.2021, cu numărul de referință X, transmisă la data de 21.09.2021 prin intermediul Ministerului Justiției din România, sub nr. x/2021, în baza mandatului de arestare emis la data de 21.02.2017 de Grefierul Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina.
S-a constatat că sunt întrunite condițiile extrădării și că persoana extrădabilă, A, nu a consimțit la predare și nu a renunțat la drepturile conferite de regula specialității.
S-a dispus extrădarea și predarea persoanei extrădabile A, cetățean moldovean, aflată în stare de arest în C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Iași, către autoritățile competente ale Statelor Unite ale Americii, respectiv Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referință: cazul nr. x, în vederea judecării penale de Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referință cazul nr. x, în temeiul rechizitoriului emis pentru mai multe capete de acuzare, respectiv cap de acuzare nr. 1: conspirație la comiterea infracțiunii de spălare de bani – pedeapsa maximă 20 de ani închisoare, cap de acuzare 2, 3, 5, 6, 7, 8, 10: spălare de bani – pedeapsa maximă de 20 de ani închisoare, cap de acuzare 20: conspirație la transportul bunurilor furate și primirea de bunuri furate – pedeapsa maximă de 5 ani închisoare și cap de acuzare 25, 26, 27 : primirea de bunuri furate prin comerț interstatal și internațional – pedeapsa maximă de 10 ani închisoare, cu respectarea regulii specialității, prevăzută de art.17 din Legea nr. 111/2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii.
S-a constatat că persoana extrădabilă, A, a fost reținută și arestată începând cu data de 09 mai 2022, ora 12:30.
În temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, modificată, s-a menținut în continuare starea de arest a persoanei extrădabile A aflată în stare de arest în C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Iași, în vederea extrădării și predării, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 04 octombrie 2022 până la 02 noiembrie 2022, inclusiv.
S-a constatat că nu au fost ridicate și sechestrate obiecte ori alte bunuri, documente sau bani de la persoana extrădabilă A.
În temeiul art. 76 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată și art. 20 alin. (2), teza a II a din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, cheltuielile judiciare efectuate pentru soluționarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel, în esență, curtea de apel a reținut că la data de 01.07.2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a înaintat instanței documentația comunicată de către Ministerul Justiției, după efectuarea controlului de regularitate internațională, în temeiul art. 38 din Legea 302/2004, documentație ce cuprinde: cererea de extrădare, nota verbală nr. x din 23.06.2022, emisă de Ambasada Statelor Unite ale Americii la București, înregistrată la Ministerul Justiției la data de 24.06.2022, prin care se solicită extrădarea cetățeanului moldovean, certificatul emis de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii la data de 26.05.2022, certificatul emis de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii la data de 26.05.2022, declarația sub jurământ în susținerea cererii de extrădare a numitului A, a procurorului adjunct B din cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord emisă la data de 25.05.2022, rechizitoriul emis la data de 21.02.2017 în dosarul cu nr. x împotriva lui A, mandat de arestare emis de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord la data de 28.09.2017, dispozițiile legale aplicabile din Codul penal al Statelor Unite ale Americii, declarația sub jurământ în sprijinul cererii de extrădare formulată la data de 25.05.2022 de către domnul C, agent special, Biroul Federal de Investigații și fotografia persoanei extrădabile, toate traduse în limba română.
Din conținutul documentelor și a cererii de extrădare, Curtea a reținut că autoritățile americane solicită extrădarea cetățeanului moldovean A, în vederea judecării de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referință: cazul nr. x, pentru comiterea, conform rechizitoriului emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referință cazul nr. x, pentru mai multe capete de acuzare.
S-a mai reținut că Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referință x, la data de 28.09.2017, a emis mandatul de arestare național, împotriva persoanei extrădabile A.
În cuprinsul cererii de extrădare, respectiv a notei nr. x emisă de Ambasada Statelor Unite la București, se arată că infracțiunile de care este acuzat A sunt pedepsite de legile din Statele Unite prin privarea de libertate pe o perioadă mai mare de un an și sunt cuprinse în articolul 2 din Tratat. În plus, termenul de prescripție american aplicabil nu împiedică urmărirea penală a lui A pentru faptele pentru care se solicită extrădarea.
Infracțiunile pentru care se solicită extrădarea persoanei urmărite au fost comise astfel cum rezultă din rechizitoriului emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referință x.
A menționat prima instanță că a fost efectuat controlul de regularitate internațională, conform art. 38 din Legea nr. 302/2004 și că persoana extrădabilă, A, fiind audiată a declarat că nu își dă consimțământul la extrădare și predarea sa către autoritățile americane, nu renunță la regula specialității, că a înțeles conținutul regulii specialității și efectele consimțământului la extrădare și nu face opoziție cu privire la identitatea sa.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel Iași a constatat că sunt întrunite toate condițiile cu privire la extrădare prevăzute de Legea nr. 111/2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii și de Legea nr. 302/2004, republicată, în ce privește cererea de extrădare formulată de autoritățile competente americane.
În esență, prima instanță a constatat că, în cauză, nu este incident nici un motiv de refuz al extrădării dintre cele obligatorii sau facultative, prevăzute de norma specială, respectiv de Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, și, în cazul domeniile nereglementate de tratat, prevăzute de norma generală, respectiv de Legea nr.302/2004 republicată,
De asemenea, s-a apreciat că toate condițiile prevăzute de lege pentru extrădare, prevăzute de Legea nr.302/2004, modificată, și de Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, sunt îndeplinite în cauză.
În consecință, constatându-se că sunt îndeplinite toate condițiile cerute pentru extrădare, că nu există nici un impediment la extrădare, s-a dispus extrădarea și predarea persoanei extrădabile A, către autoritățile competente ale Statelor Unite ale Americii, cu respectarea regulii specialității.
Totodată, în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, modificată, s-a menținut starea de arest a persoanei extrădabile A, aflată în stare de arest în C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Iași, în vederea extrădării și predării, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 04 octombrie 2022 până la 02 noiembrie 2022, inclusiv.
Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, persoana solicitată A, prin avocat, a formulat contestație.
Prin motivele contestației depuse la dosar, apărarea persoanei solicitate A a criticat hotărârea atacată, printre altele, și pentru următorul motiv:
a) În ceea ce privește complementaritatea și compatibilitatea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008 cu Legea nr. 302/2004, apărarea contestatorului a arătat că la pagina 49 din sentința contestată judecătorul fondului a consemnat că se impune a se reține cu prioritate dispozițiile Tratatului ratificat prin Legea nr. 111/2008, aflându-ne în fața unui tratat bilateral, fără a pune în discuție dreptul comun, aplicându-se principiul lex specialis generalibus derogant.
În opinia apărării, relația dintre Legea nr. 302/2004 și Tratatul ratificat prin Legea nr. 111/2008 este una caracterizată de complementaritate și compatibilitate și nu poate fi reținut argumentul că primează Tratatul în exclusivitate în analiza soluției pronunțate în prezentul dosar. În acest sens, au fost invocate două decizii ale instanței supreme, nr. 757/18.08.2017 și nr. 860/22.12.2020.
În speță, apărătorul contestatorului apreciază că dispozițiile Legii nr. 302/2004 – care prevăd motivele obligatorii sau facultative de refuz al extrădării nu contravin dispozițiilor din tratat, care prevăd motivele de refuz al extrădării, astfel că instanțele de judecată sunt obligate să verifice eventuala incidență a vreunui motiv din ambele acte normative. De asemenea, consideră că ipotetic chiar dacă s-ar accepta că dispozițiile sus-referite ar veni în contradicție, aplicarea prioritară a prevederilor Tratatului de extrădare dintre România și S.U.A. ar fi posibilă doar în cauzele în care se solicită extrădarea cetățenilor români, nu și în cazul extrădării altor cetățeni, cum este, de exemplu, în prezenta speță, persoana extrădabilă A fiind cetățean moldovean.
Pe de altă, parte, se apreciază că există o evidentă contradicție în motivarea sentinței, în sensul în care la pagina 49 se precizează că urmează a fi analizate doar dispozițiile Tratatului, aceasta fiind legea specială, dar ulterior, cu ocazia analizării cererii de extrădare, a documentelor anexă, a impedimentelor la extrădare invocate, a lipsei dublei incriminări, a incidenței principiului ne bis in idem, a mențiunilor privind prescripția, se face referire expresă și la dispozițiile Legii nr. 302/2004, fiind reținute temeiuri de drept din acest din urmă act normativ pentru a se înlătura apărările persoanei extrădabile.
Or, s-a menționat că nu se poate considera dubla măsura ca fiind un argument pertinent și suficient pentru a menține ca legală și temeinică sentința penală a Curții de Apel Iași, situație în care urmează ca Înalta Curte de Casație și Justiție să procedeze la desființarea acesteia, constatând aplicabilitatea Legii nr. 302/2004 ca un element completator al Tratatului bilateral, ce impune respingerea cererii de extrădare.
b) Cu privire la condiția vizând dubla incriminare, apărarea contestatorului A a opinat în sensul că aceasta nu este îndeplinită în cauză, printre altele, și pentru următorul considerent:
În acest sens, s-a arătat că judecătorul fondului a analizat eronat dispozițiile legale incidente, comparând infracțiunile imputate cu normele legale corespondente în legislația națională la momentul analizării cererii de extrădare pe fond, or, cerința dublei incriminări trebuie analizată prin raportare la momentul comiterii presupusei activității infracționale, respectiv anul 2010.
Analizând contestația formulată, în baza actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:
Examinând actele și lucrările dosarului în raport cu dispozițiile Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, precum și ale Legii nr. 302/2004, Înalta Curte apreciază că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă pentru a se dispune extrădarea numitului A către autoritățile americane și nu este incident niciunul din motivele de refuz expres prevăzute de lege, analiza efectuată sub acest aspect de către instanța de fond fiind una corectă și completă, motiv pentru care nu o va mai relua în această cale de atac, urmând a fi examinate doar criticile formulate de apărare în susținerea contestației formulate.
Referitor la cadrul legal aplicabil, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 4 din Legea nr. 302/2004, dispozițiile acestei legi se aplică în baza și pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, inclusiv în materia extrădării conforma art. 1 alin. (1) lit. a), cuprinse în instrumentele juridice internaționale la care România este parte, pe care le completează în situațiile nereglementate.
Din conținutul textului legal evocat rezultă în mod neechivoc faptul că în materia cooperării judiciare internaționale în materie penală au prioritate instrumentele judiciare internaționale. Dispozițiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională sunt complementare celor cuprinse în instrumentele juridice internaționale, însă numai în situațiile nereglementate de acestea din urmă. În consecință, numai în măsura în care instrumentul juridic internațional nu reglementează o anumită situație sau ipoteză devin aplicabile dispozițiile Legii nr. 302/2004, nu și în cazul în care aceasta din urmă ar cuprinde dispoziții contrare sau diferite față de primul. În acest context, Înalta Curte își însușește pe deplin concluzia expusă prin hotărârea atacată și relevată de altfel și în jurisprudența anterioară a instanței supreme în sensul că dispozițiile Legii nr. 302/2004 constituie dreptul comun în materia cooperării judiciare internaționale în materie penală, în timp ce dispozițiile instrumentelor judiciare internaționale vor constitui „legea specială” care vor prevala față de primele.
În materia extrădării, România a încheiat la București, pe 10 septembrie 2007, Tratatul de extrădare cu Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, prin care, cele două state au convenit să-și extrădeze reciproc persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autoritățile statului solicitant pentru o infracțiune care dă loc la extrădare.
În raport cu argumentele expuse mai sus, dispozițiile Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii sunt aplicabile în cauză și vor prevala față de dispozițiile Legii nr. 302/2004, acestea din urmă putând fi aplicate în situațiile nereglementate de tratat sau în situațiile de excepție prevăzute în cuprinsul acestui act normativ.
Așadar, Înalta Curte constată că susținerile persoanei extrădabile în sensul unei complementarități și compatibilități între dispozițiile Tratatului și cele ale Legii nr. 302/2004 care ar justifica aplicarea acestora din urmă și în situații reglementate diferit prin instrumentul judiciar internațional nu sunt întemeiate. De asemenea, susținerile persoanei extrădabile în sensul că dispozițiile Tratatului ar avea prioritate numai în cazul în care predarea se referă la proprii cetățeni este lipsită de fundament legal, din dispozițiile art. 1 coroborate cu acela ale art. 3 din Tratat rezultând că acesta se referă la extrădarea persoanelor urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autoritățile statului solicitant pentru o infracțiune care dă loc la extrădare și care se află pe teritoriul statului solicitat, cetățenia acestora neputând constitui un motiv de refuz al extrădării. Aceste dispoziții nu pot fi interpretate ca referindu-se exclusiv la extrădarea propriilor cetățeni, ci vizează situația oricărei persoane care s-ar afla pe teritoriul unuia dintre cele două state și a cărui predare intră sub incidența instrumentului de cooperare judiciară internațională.
Referitor la criticile privind dubla incriminare, Înalta Curte constată următoarele:
Înalta Curte reține ca fiind neîntemeiată și susținerea persoanei extrădabile în sensul că examenul dublei incriminări ar fi trebuit realizat în raport cu incriminarea existentă în legea română la momentul desfășurării activității infracționale, respectiv anul 2010, întrucât un asemenea examen nu poate avea în vedere decât legislația națională de la momentul soluționării cererii de extrădare. Nu intră în competența autorităților judiciare ale statului solicitat să facă aplicarea în timp a legii penale ori să verifice temeinicia acuzațiilor aduse persoanei a cărei extrădare se cere, condiția impusă de lege vizând exclusiv prevederea faptelor de legea penală națională în vigoare.
În consecință, în raport cu aspectele expuse, constatând că în mod legal și temeinic prima instanță a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de fond și de formă pentru a se dispune extrădarea numitului A către autoritățile americane, iar criticile formulate de aceasta nu sunt întemeiate, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondată contestația formulată de persoana extrădabilă împotriva sentinței penale nr. x din data de 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Iași – Secția Penală și pentru Cauze cu Minori.
