Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, joi, să-l condamne pe fostul ministru de Finanțe, Sebastian Vlădescu, la 8 ani și 6 luni cu executare în dosarul reabilitării căii ferate București-Constanța. În același dosar au mai fost condamnați Mircea Costea, fost director Eximbank – 7 ani de închisoare și fostul deputat PNL Cristian Boureanu – 4 ani și 3 luni cu executare. Decizia curții supreme nu este definitivă.
Extrase din minuta Înaltei Curți de Casație și Justiție
În baza art. 254 alin. 1 din Codul penal anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul Vlădescu Sebastian-Teodor-Gheorghe (date identificare) la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită.
În baza art. 257 din Codul penal anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal anterior și art. 5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul Vlădescu Sebastian-Teodor-Gheorghe la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influență, în formă continuată.
În baza art. 254 alin. 1 din Codul penal anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul Vlădescu Sebastian-Teodor-Gheorghe la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b din Codul penal anterior, contopește pedepsele aplicate inculpatului Vlădescu Sebastian-Teodor-Gheorghe, în pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 1 an și 6 luni, rezultând o pedeapsă finală de 8 ani și 6 luni închisoare, pe care inculpatul urmează să o execute în regim de detenție.
În baza art. 35 alin. 3 din Codul penal anterior, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b din Codul penal anterior, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data executării sau considerării ca executată a pedepsei principale, conform art. 66 din Codul penal anterior. În baza art. 71 din Codul penal anterior, interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a ?i b din Codul penal anterior, pe durata executării pedepsei principale.
II. În baza art. 257 din Codul penal anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul Costea Mircea-Ionuț (date identificare) la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influență.
În baza art. 26 rap. la art. 254 alin. 1 din Codul penal anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul Costea Mircea Ionuț la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, în forma complicității
În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b din Codul penal anterior, contopește pedepsele aplicate inculpatului Costea Mircea Ionuț, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, în regim de detenție.
III. În baza art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, condamnă pe inculpata Mititelu Mihaela (date identificare) la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influență, pe care inculpata urmează să o execute în regim de detenție.
În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. c din Codul de procedură penală, achită pe inculpata Mititelu Mihaela sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită, în forma complicității.
IV. În baza art. 254 alin. 1 din Codul penal anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul Dascălu Constantin (date identificare) la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, pe care inculpatul urmează să o execute în regim de detenție.
V. În baza art. 257 din Codul penal anterior rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal, condamnă pe inculpatul Boureanu Cristian-Alexandru (date identificare) la pedeapsa de 3 ani ?i 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de trafic de influență.
În baza art. 97 din Codul penal, anulează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 9 luni închisoare, aplicată inculpatului Boureanu Cristian Alexandru prin sentinţa penală nr. 388 din 20 iunie 2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucure?ti în dosarul nr. 24005/299/2017, astfel cum a rămas definitivă prin decizia penală nr. 641 din 9 mai 2019 a Curții de Apel București – Secția a II-a penală).
În baza art. 40 și art. 39 lit. b din Codul penal, contopește pedepsele aplicate inculpatului Boureanu Cristian Alexandru, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite de 9 luni închisoare, rezultând o pedeapsă finală de 4 ani și 3 luni închisoare, pe care inculpatul urmează să o execute în regim de detenție.
Dispune confiscarea specială:
- a sumelor de 3.990.248,6 lei și 65.000 euro de la inculpatul Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe. a sumei de 2.177.000 euro de la același inculpat.
- a sumelor de 3.121.328,41 lei și 1.919.900 euro de la inculpatul Costea Mircea Ionuț.
- a sumelor de 3.083.498,71 lei și 1.050.087 euro de la inculpata Mititelu Mihaela.
- a sumei de 1.114.000 euro de la inculpatul Dascălu Constantin.
- a sumei de 2.111.799,71 euro de la inculpatul Boureanu Cristian Alexandru.
- a sumei de 214.874,88 euro virată în contul deschis pe numele SC Topanel Production Panels SA la A.N.A.B.I., dispoziție ce se va comunica Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.
Obligă inculpații Vlădescu Sebastian-Teodor-Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț, Dascălu Constantin și Boureanu Cristian-Alexandru la plata sumelor de câte 85.000 lei fiecare, și pe inculpata Mititelu Mihaela la plata sumei de 80.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Acuzațiile aduse în acest dosar
Inculpații din acest dosar au fost trimiși în judecată în 2019, de procurorii DNA – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate. Potrivit anchetatorilor, Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.
Activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, astfel:
Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.
În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:
– O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;
– Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.
În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.
A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.
Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate.
Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.
În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.
În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată.
Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.
Cu privire la sumele primite de intermediarii denunțători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.
Faptele săvârșite de compania străină și de reprezentanții acesteia fac obiectul unei investigații deschise autoritățile judiciare din acea țară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcția Națională Anticorupție.
Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria).
Printre bunurile identificate și indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:
– suma de 964.187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;
– suma de 1.684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;
– suma de 527.265 euro deținută la mai multe bănci din România;
– suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;
– o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;
– o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;
– acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei;
– poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 USD datorate inculpaților de terțe persoane.
În cursul urmăririi penale, inculpații au depus cauțiuni însumând 4.200.000 euro, asupra cărora urmează să se pronunțe instanța de judecată la finalizarea cauzei.
