Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit, printr-o decizie dată joi, că purtarea de către un hoț a măștii de protecție, într-un spațiu unde acest lucru este obligatoriu, reprezintă o circumstanță agravantă. Potrivit Curții, masca îi ascunde suspectului fizionomia, ceea ce face ca în acest caz să fie incidente dispozițiile articolului 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal – furtul săvârșit de către o persoană mascată.
Decizia nr. 4 în dosarul nr.2813/1/2021
Admite sesizarea formulată de către Curtea de Apel București – Secţia a-II-a penală în dosarul nr. 16037/301/2021, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
„În situația în care infracțiunea de furt este comisă de o persoană ce poartă o mască, într-un spațiu unde purtarea măștii este obligatorie, se reține varianta calificată a infracțiunii de furt prevăzută de dispozițiile art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal.”, și, în consecință stabilește:
Îndeplinirea obligației de a purta o mască de protecție având aptitudinea de a ascunde fizionomia, în spațiile publice în care actele normative în vigoare prevăd obligativitatea acesteia, atrage incidenţa elementului circumstanțial agravant prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal, privind infracțiunea de furt săvârșită de către o persoană mascată, a stabilit ÎCCJ.
Hoț de telefoane, cu masca pe figură
Inculpatul din procesul în care a fost formulată sesizarea prealabilă a fost acuzat că, în luna mai2021, ”în timp ce purta pe față o mască ce îi acoperea nasul și gura, profitând de neatenția persoanei vătămate, i-a furat acesteia din buzunar telefonul mobil, în timp ce se afla într-un magazin din București”. Acuzat de furt calificat, bărbatul a fost condamnat de instanța de fond la un an de închisoare.
Judecătoria a reținut, printre altele, că, potrivit art. 229 alin. (1) lit. c din Codul Penal, furtul comis de o persoană mascată, deghizată sau travestită constituie furt calificat.
”Instanța de fond a mai reținut că, deși în perioada comiterii presupusei infracțiuni era instituită obligativitatea purtării măștii în spații închise, nu se poate nega că inculpatul a profitat de dispoziția legală tocmai pentru a comite presupusa infracțiune și pentru a nu fi recunoscut. (…) Instanța apreciază că pentru reținerea agravantei prevăzute de art. 229 alin. (1) nu este necesar să se probeze că autorul și-a dorit sau a urmărit să se protejeze prin faptul că se maschează, având în vedere și împrejurarea că această circumstanță agravantă este o circumstanță reală, iar dacă s-ar aprecia că este necesar să se probeze că autorul s-a mascat cu intenția explicită de a comite furtul, s-ar adăuga un scop special, pe care legiuitorul nu l-a prevăzut”, se arată în încheierea de sesizare a Curții Supreme.
”De asemenea, instanța de fond a considerat că persoana care poartă mască, chiar și în cazul în care este obligată de lege să o facă, prevede și acceptă că furtul va fi înlesnit și ascunderea infracțiunii va fi mai facilă profitând de contextul social, particular.”
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
