Titlul problemei de drept: Încadrarea juridică a faptei constând în pătrunderea în locuința unei persoane, prin inducerea în eroare (ex.: prezentarea unei calități mincinoase), pătrundere urmată de sustragerea unor sume de bani – furt sau furt calificat (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov)
Autorul întrebării nu a precizat care sunt opiniile diferite identificate în practica judiciară.
În opinia noastră, încadrarea juridică corectă a faptei constând în pătrunderea în locuința unei persoane, prin inducerea în eroare, pătrundere urmată de sustragerea unor bunuri este aceea de furt calificat, săvârșit prin violare de domiciliu, prevăzută de art. 229 alin. 2 lit. b) C.pen.
Astfel, indiferent dacă este cauză de înlăturare a tipicității, cum se întâmplă în cazul infracțiunii de violare de domiciliu, sau cauză justificativă, în ipotezele avute în vedere de art. 22 C.pen., eficacitatea consimțământului este subordonată și condiției de a fi valabil exprimat.
În ipoteza avută în vedere de autorul întrebării, având în vedere că pătrunderea se realizează prin inducere în eroare, respectiv prin manopere dolosive, consimțământul nu poate fi valabil, fiind viciat prin dol. În aceste condiții, consimțământul persoanei vătămate nefiind valabil exprimat, fapta de pătrundere în domiciliu este tipică, motiv pentru care atunci când se realizează în vederea săvârșirii furtului, pătrunderea fiind urmată de sustragerea unor bunuri, vor fi realizate elementele constitutive ale infracțiunii complexe de furt calificat, prin violare de domiciliu, prevăzută de art. 229 alin. 2 lit. b) C.pen.
Cu atât mai mult, în ipoteza în care manoperele dolosive de pătrundere constau în invocarea unor calități mincinoase, creându-se aparența unui temei justificat de a pătrunde în domiciliu, consimțământul persoanei vătămate va fi ineficace, fapta constituind infracțiunea de violare de domiciliu în varianta agravată prevăzută de art. 224 alin. 2 C.pen., scopul incriminării fiind acela de a sancționa mai sever pătrunderea în domiciliu realizată prin vicierea consimțământului prin aceste mijloace dolosive calificate. Or, atunci când violarea de domiciliu este realizată pentru sustragerea unor bunuri din acel spațiu, sunt îndeplinite condițiile infracțiunii complexe de furt calificat în modalitatea menționată, aceasta absorbind în conținutul său fapta de violare de domiciliu, în oricare din variantele sale.
Mai mult, atunci când folosirea mijloacelor dolosive constituie în sine o infracțiune (de ex., uzurparea de calități oficiale), sancționarea autorului se va realiza atât pentru infracțiunea astfel realizată, cât și pentru infracțiunea de furt calificat, prin violare de domiciliu, vicierea consimțământului pentru pătrunderea în domiciliu fiind cu atât mai evidentă în această situație.
În unanimitate a fost agreată opinia INM.
Această problemă de drept a fost dezbătută la întâlnirea procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel – București, 5-6 martie 2020.