Magistrații din cadrul a trei asociații – Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Magistraților din România (AMR) și Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) – au condamnat, printr-un comunicat comun, declarațiile premierului Florin Cîțu referitoare la clasarea definitivă a dosarului ”10 august”. ”Refuzul vehement al puterii politice de a accepta o hotărâre judecătorească definitivă, dublate de căutarea de soluții pentru a o repune în discuție, pe considerente politice, reflectă o veritabilă incitare la nerespectarea hotărârilor judecătorești”, au transmis magistrații. Textul integral al comunicatului, în continuare.
”UNJR, AMR si AJADO susțin poziția exprimată de Secția pentru Judecători a CSM, din data de 03.03.2021, de a condamna comunicatul alianței USR-PLUS și declarațiile publice referitoare la soluția pronunțată de Tribunalul București în cauza cunoscută sub numele “Dosarul 10 august”, reținând ca aceste declarații împotriva soluției din acest dosar reprezintă un veritabil atac la adresa independenței judecătorului şi, implicit, a puterii judecătorești în ansamblul său.
În plus față de cele arătate deja de judecătorii din CSM, condamnăm declarațiile inadmisibile ale Primului Ministru Florin Cîțu referitoare la o hotărâre judecătorească definitivă, precum și directiva trasată Ministrului Justiției Stelian Ion de a găsi o soluție pentru continuarea judecății unui proces definitiv tranșat.
Scopul hotărârilor judecătorești nu este acela de a mulțumi voința politică, iar refuzul vehement al puterii politice de a accepta o hotărâre judecătorească definitivă, dublate de căutarea de soluții pentru a o repune în discuție, pe considerente politice, reflectă o veritabilă incitare la nerespectarea hotărârilor judecătorești.
Aceasta atitudine manifestată împotriva unei hotărâri judecătorești este cu atât mai gravă cu cât provine din partea reprezentantului puterii executive a unui stat membru al Uniunii Europene și a unei coaliții de partide al cărui copreședinte este și lider al grupului europarlamentar Renew Europe, grup ce se declară un apărător al statului de drept în Europa.
Apelurile acestor lideri politici la “dorința poporului” aduc aminte de sloganul “Dreptatea poporului în slujba poporului” ce a stat la baza “stalinizării justiției” după 1948.
Dorința reprezentanților partidelor politice aflate la putere de a se reveni la justiția “populară”, specifică regimurilor totalitare, unde dosarele se vor judecate în stradă, numărând “poporul” ce e pro sau contra unei soluții, este condamnabilă în termeni categorici.
Amenințările directe din partea actualei coaliții de guvernare, cum ar fi eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților ca răspuns la hotărârea Tribunalului București, reflectă perfect mentalitatea acestei clase politice, a cărei reprezentanți vad în judecători simpli servitori ai puterii politice, ce trebuie răsplătiți atunci când hotărârile date sunt în acord cu dorințele lor politice sau, dimpotrivă, trebuie aspru pedepsiți când îndrăznesc să dea decizii ce îi nemulțumesc.
Judecătorii nu sunt însă în slujba politicienilor, ci în slujba legii. Hotărârile judecătorești se pronunță în numele legii, nu în conformitate cu voința politică a partidului de guvernământ, oricare ar fi acela.
Din aceste motive, presiunile politice ce au succedat hotărârii Tribunalului București sunt intolerabile într-un stat de drept, reflectând reflexe totalitare periculoase, ce au fost pe bună dreptate denunțate și condamnate de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Dreptul la o justiție independentă este un drept fundamental al fiecărui cetățean al acestei țări. Aceasta înseamnă ca un judecător este liber să hotărască doar în acord cu legea și probele din dosar, chiar și atunci când cetățeanul este în litigiu cu Statul, indiferent de presiunile, șantajele sau amenințările venite din partea reprezentanților puterii executive sau legislative.
UNJR, AMR si AJADO condamnă categoric aceste atacuri împotriva puterii judecătorești și solicită reprezentanților puterii executive si legislative să revină în limitele constituționale.”
