Este prima femeie care ocupă funcția de director general al Registrului Auto Român. Se consideră un om de echipă, în care se poate avea încredere, și recunoaște că, deși a evoluat foarte mult în ultimii 30 de ani, RAR ”nu a tratat cu la fel de multă implicare relația directă cu oamenii care au nevoie de serviciile instituției”. De aceea este hotărâtă să aducă Registrul Auto Român cât mai aproape de oameni, un plan pentru realizarea căruia are nevoie de experiența colegilor săi, dar și de implicarea șoferilor și a celor care administrează service-uri auto și magazine de piese auto. Alina Niță, directorul general al RAR, a acordat un interviu BihorJust în care a vorbit despre toate acestea, dar și despre multe alte chestiuni care privesc activitatea instituției pe care o conduce.
SCURTĂ PREZENTARE: Alina Niță – directorul general al RAR
În vârstă de 42 de ani, Alina Niță lucrează în cadrul Registrului Auto Român din 2015. A fost șef de serviciu și, timp de doi ani, director economic. Din 28 februarie 2020 ocupă funcția cea mai importantă în cadrul instituției, cea de director general.
Este economist, absolventă a Facultății de Cibernetică Statistică și Informatică Economică din cadrul ASE București (promoția 2003), și a urmat un Masterat în Marketing şi comunicare în afaceri în cadrul Facultății de Marketing.
Între 2001 și 2006 a lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date și la Direcția de Pașapoarte. A trecut apoi, timp de 9 ani, în sectorul privat.
”Am demonstrat că sunt un om de echipă”
Reporter: Ați fost directorul economic al Registrului Auto Român timp de doi ani, iar acum ați devenit prima femeie care ocupă funcția de director general al instituției. Care sunt primele lucruri pe care doriți să le modificați?
Alina Niță, directorul general al Registrului Auto Român: Am ocupat funcția de director economic doar în ultimii aproximativ doi ani, dar sunt în echipa RAR de șapte ani. Cred că rolul meu nu este să modific funcționarea instituției, ci să îmbunătățesc modul în care se desfășoară lucrurile. Știu că oamenii așteaptă de la noi digitalizare, reducerea timpilor de așteptare pentru programări, dar și pentru activitățile propriu-zise pe care le desfășurăm și o mai mare eficiență a controalelor în trafic, pentru a crește gradul de siguranță. Atunci, cele mai bune acțiuni pe care le pot face sunt în sensul așteptărilor pe care oamenii le au de la noi.
Suplimentar, aș menționa dorința de a ne alinia la cele mai noi reglementări europene în domeniu și identificarea de noi servicii utile pe care le putem oferi șoferilor români. De exemplu, de peste un an, RAR se deplasează în teren la posesorii de tractoare și utilaje agricole pentru efectuarea ITP și eliberarea cărții de identitate a vehiculului (CIV). În prezent lucrăm la dezvoltarea următorului nivel al aplicației „Istoric Vehicul”, pentru a putea oferi acces la bazele de date cu istoricul de daună al vehiculelor de pe teritoriul UE, nu doar pentru cele înmatriculate în România.
Reporter: Cum vă văd colegii și care este relația cu aceștia?
Alina Niță: Consider că le-am demonstrat colegilor, în cei șapte ani de activitate, că sunt un om de echipă și că ei pot avea încredere în mine. Chiar și așa, am fost plăcut surprinsă de faptul că am fost primită cu entuziasm și cu promisiunea că mă vor susține și vom colabora pentru buna funcționare a instituției. La rândul meu, le-am cerut suport tuturor și încredere reciprocă.
Reporter: Care a fost cel mai dificil moment din cariera dumneavoastră?
Alina Niță: Toate etapele carierei mele s-au bazat întotdeauna pe pregătirea profesională, motiv pentru care micile impedimente le-am tratat ca pe oportunități de a evolua. Provocările m-au motivat, iar acum sunt la început de drum în această nouă funcție și nu aș vrea să mă gândesc la ce a fost greu. Poate că de acum încep adevăratele provocări ale carierei, RAR fiind o instituție complexă și extrem de importantă în România.
”Aș vrea să lucrez la relația cu oamenii”
Reporter: Care credeți că sunt principalele probleme ale RAR?
Alina Niță: Când îmi amintesc relatările colegilor care sunt la RAR de la începuturi, realizez că instituția a evoluat mult în 30 de ani, practic s-a transformat complet. Poate că, în timp ce și-a dezvoltat capacitățile tehnice și logistice, RAR nu a tratat cu la fel de multă implicare relația directă cu oamenii care au nevoie de serviciile instituției și de aici au apărut dificultăți în a transmite societății că rolul nostru real nu este să aplicăm sancțiuni, ci mai degrabă să fim un partener al cetățenilor. Cred că există un scop comun al nostru și al tuturor celor care activează în această industrie, anume acela de a conștientiza importanța bunelor practici în piața auto, orientate spre a spori siguranța în trafic a tuturor celor care ne urcăm dimineața la volan și ne dorim să ne întoarcem cu bine acasă. Aici aș vrea să lucrez, la relația cu oamenii.
Reporter: Când este obligatoriu să ne prezentăm la RAR pentru efectuarea ITP?
Alina Niță: Obligativitatea efectuării ITP pentru autovehiculele care circulă pe drumurile publice din România este prevăzută de OG 81/2000. Posesorii de vehicule nu sunt obligați să se prezinte doar la RAR pentru a efectua ITP, ci pot merge și în orice stație ITP autorizată de pe teritoriul României. Există câteva situații concrete în care se impune prezentarea la RAR pentru această procedură. De exemplu, în cazul autovehiculelor înmatriculate în alte state, în cazul autovehiculelor cărora li s-a reținut certificatul de înmatriculare deoarece au fost identificate în trafic fără ITP sau în cazul în care ITP a fost anulată în urma unui control în trafic, deoarece s-au constatat deficiențe majore și/sau periculoase.
Prin urmare, vă rog să rețineți că, în cele mai multe cazuri, nu este obligatoriu ca posesorii de vehicule să se prezinte la RAR pentru efectuarea ITP. Pentru autoturismele cu vechimea de până la 12 ani, ITP se efectuează la 2 ani, pentru cele mai vechi de 12 ani se efectuează anual, iar pentru autoturismele noi se va face prima dată ITP la 3 ani.
”Mașina ideală” și riscul kilometrajului dat înapoi
Reporter: În 2021, înmatriculările de mașini second hand au crescut cu aproximativ 4%, în timp ce cele de mașini noi s-au redus. Care sunt riscurile la care suntem expuşi în momentul în care achiziţionăm un astfel de autoturism?
Alina Niță: Din perspectiva Registrului Auto Român, primele riscuri la care mă pot gândi sunt riscurile pentru siguranța traficului și pentru siguranța personală a celor care achiziționează și conduc autovehicule second hand, dar și costurile de exploatare care cresc odată cu vechimea autovehiculului. Noi încurajăm achiziționarea de vehicule noi, dar asta nu înseamnă că le excludem total din ecuație pe cele utilizate. Registrul Auto Român îi sfătuiește pe cumpărători să verifice corectitudinea documentelor, pentru a nu avea dificultăți în procesul de înmatriculare, dar și starea tehnică a autovehiculului. Recomandarea noastră fermă este ca șoferii să nu se bazeze pe propriile lor cunoștințe, ci să apeleze la serviciile oferite de atelierele de reparații autorizate, care pot evalua complet starea tehnică.
În categoria riscurilor aș menționa posibilitatea ca vehiculul să fi suferit anterior un accident cu efecte grave asupra structurii de rezistență sau asupra sistemelor de direcție și frânare, fără ca reparațiile să fi fost făcute cu respectarea normelor legale, ci de persoane neautorizate, cu componente și procedee îndoielnice. În plus, există riscul ca valoarea kilometrajului, care arată cu adevărat gradul de uzură, să nu fie cea reală.
Reporter: Apropo de kilometraj: anul trecut, conform datelor RAR, trei din patru mașini aveau kilometrajul dat înapoi înainte de a fi vândute. Cum putem afla rulajul real?
Alina Niță: În calitate de șofer, aș vrea să-i rog pe toți cei care achiziționează un autovehicul utilizat să se gândească serios atunci când cred că au găsit mașina visurilor la un preț mult sub ceea ce oferă piața. Cred că toți ne dorim o mașină cât mai nouă, cu multe dotări și cât mai puțini kilometri rulați. Dacă ea provine dintr-o țară mai dezvoltată, vânzătorul ne asigură că nu a suferit niciun accident, iar prețul este redus, primul instict ar fi să o cumpărăm fără ezitare. Cred că sunteți de acord cu mine: așa ceva nu există! Așa că trebuie să ne luăm câteva măsuri de precauție, oricât de mare ar fi tentația de a achiziționa “mașina ideală”.
După ce verifică toate documentele vehiculului, un cumpărător ar trebui să se îndrepte către un service autorizat, pentru a face o evaluare completă. Cu ajutorul specialiștilor, care analizează aspectul, uzura, reparațiile și intervențiile care s-au făcut asupra autovehiculului, se poate determina dacă valoarea kilometrajului este cea reală. Uzura anumitor componente, nu doar a celor vizibile, oferă indicii despre starea reală a mașinii. Autovehiculele de ultimă generație, datorită tehnologiei avansate pe care o înglobează, pot stoca informații despre numărul kilometrilor rulați în diferite sisteme și componente electronice, care pot fi accesate cu echipamente specializate. Nu în ultimul rând, pentru un autovehicul înmatriculat în România, poate fi folosită aplicația pe care o oferă RAR, „Istoric Vehicul”.
Reporter: Aleg românii mașini electrice? Ce ne lipsește acum si ce ar trebui sa facem mai departe?
Alina Niță: În ceea ce privește rolul RAR în zona vehiculelor electrice, instituția noastră s-a pregătit constant în ultimii ani pentru a avea infrastructura tehnică necesară verificării și eliberării documentelor pentru aceste mașini. Analizând datele statistice pe care le deținem, referitor la perioada 2019-2021, putem constata că numărul CIV-urilor eliberate de RAR pentru vehiculele electrice a crescut în fiecare an. De exemplu, în anul 2019, la RAR s-au prezentat 15.787 de vehicule electrice și hibride (noi și utilizate), iar în anul 2021 s-au prezentat 53.993 (noi și utilizate).
Nereguli descoperite de inspectorii RAR
Reporter: Care sunt principalele nereguli pe care le identifică inspectorii RAR în service-urile auto?
Alina Niță: La agenții economici (stații ITP și ateliere de reparații), Departamentul Supraveghere de Piață din RAR a desfăşurat 4.666 de acţiuni de control finalizate prin întocmirea a 4.036 de procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor și a 630 de invitații însoțite de note de constatare. S-au dispus măsuri contravenționale în valoare de 4.224.100 de lei și măsuri complementare.
În cazul stațiilor ITP controlate, cele mai frecvente abateri constatate au fost folosirea de echipamente neconforme și nerespectarea procedurilor de efectuare a inspecțiilor tehnice. În urma verificărilor la atelierele de reparații, abaterile cele mai frecvente au vizat efectuarea de operațiuni neautorizate sau neîndeplinirea obligației de a realiza verificările necesare înainte de punerea în circulație a autovehiculului.
Reporter: Cum reuşeşte RAR să combată fraudele în ceea ce priveşte inspecţia tehnică periodică?
Alina Niță: Monitorizarea activității stațiilor ITP este una dintre prioritățile noastre, pentru că astfel avem o primă garanție că în trafic ajung doar vehiculele care corespund din punct de vedere tehnic, iar acest proces începe încă din faza de autorizare. Acest proces este realizat de RAR după norme stricte, iar atestarea inspectorilor ITP are loc tot în cadrul instituției.
De-a lungul timpului am implementat diferite măsuri pentru a monitoriza eficient ceea ce se întâmplă în stațiile ITP. De aproape 10 ani este funcțional un sistem informatic prin care RAR poate bloca în timp real procesul de efectuare a ITP într-o stație, până când un reprezentant al instituției merge acolo și verifică modul în care se realizează procedura, iar acest sistem este folosit zilnic. În 2021 am reinspectat prin această metodă aproape 100.000 de vehicule.
În anul 2018 am impus stațiilor ITP să se doteze cu sistem de supraveghere video, care să ne permită să analizăm chiar și la câteva luni distanță imaginile stocate, pentru a putea observa cum a trecut un anumit vehicul de ITP. Colegii mei fac în permanență controale în stațiile ITP, din oficiu sau în urma unor anumite sesizări, iar anul trecut am sancționat aproape 1.000 de inspectori ITP, 200 rămânând fără atestat.
O verigă importantă din acest lanț o reprezintă controalele pe care le facem zilnic în trafic, pentru a depista autovehiculele care au neconformități tehnice sau circulă fără ITP. Nu în ultimul rând, pentru a monitoriza mai eficient starea tehnică a vehiculelor, am implementat în anul 2018 măsura efectuării ITP la un an pentru mașinile care au cel puțin 12 ani vechime, așa cum menționam mai devreme.
Cu adevărat surprinzător a fost cazul unui autovehicul care s-a prezentat la RAR Caraș-Severin pentru eliberarea CIV, iar colegii mei au constatat că anumite componente ale sistemului de suspensie au fost înlocuite cu bucăți de lemn. Autovehiculul a fost imediat respins.
Aproape jumătate din mașinile controlate în trafic în 2021 aveau probleme tehnice
Reporter: Care a fost valoarea totală a amenzilor aplicate anul trecut în urma controalelor făcute de inspectorii RAR împreună cu Poliția Rutieră?
Alina Niță: Angajații RAR, la solicitarea polițiștilor rutieri, verifică starea tehnică a vehiculelor oprite în trafic și transmit cele constatate agenților de poliție. Aceștia din urmă decid dacă se impune aplicarea unor sancțiuni. Pot să vă spun că anul trecut, în urma controalelor mixte RAR-Poliția Rutieră, au fost aplicate 26.639 de sancțiuni, au fost retrase 21.760 de certificate de înmatriculare, au fost imobilizate 279 vehicule și 386 ITP-uri au fost anulate.
Reporter: Câte mașini au fost verificate în trafic în 2021 și câte au fost neconforme?
Alina Niță: Inspectorii RAR au controlat din punct de vedere tehnic în trafic 75.600 de vehicule (comparativ cu 64.096 în anul 2020), la nivelul întregii țări. În urma controalelor, s-a constatat că 46,39% dintre acestea aveau deficiențe tehnice majore și/sau periculoase și au fost declarate neconforme. Vă rugăm să țineți cont de faptul că rezultatele controalelor desfășurate în trafic NU reflectă starea tehnică generală a parcului auto din România, deoarece echipajele mixte RAR-Poliție opresc pentru verificare doar acele vehicule care sunt susceptibile de a prezenta neconformități.
Reporter: Care credeți că sunt măsurile care ar trebui luate pentru a scădea numărul mașinilor neconforme?
Alina Niță: Registrul Auto Român are rolul său în acest proces și reducerea numărului de autovehicule neconforme care circulă pe drumurile publice este unul dintre scopurile acțiunilor noastre. Ne îndreptăm toate eforturile în această direcție, încă de la primul contact pe care autovehiculele utilizate, aduse în România, îl au cu RAR.
De exemplu, anul trecut, o mașină din cinci a fost respinsă la verificarea inițială efectuată în reprezentanțele Registrului Auto Român. Dintre cele 497.731 de autovehicule utilizate care au solicitat obținerea CIV, 106.245 au fost respinse la prima prezentare. Intensificarea controalelor pe care le efectuăm în trafic este o altă măsură, iar în anul 2021 colegii mei au verificat cu 15% mai multe autovehicule față de anul 2020. Un factor care nu cred că poate fi neglijat este și implicarea posesorilor de autovehicule în acest proces, pentru că este și datoria lor legală să mențină mașinile într-o stare optimă de funcționare între două inspecții tehnice periodice.
Reporter: Care sunt planurile dumneavoastră de viitor?
Alina Niță: În această perioadă, planurile mele de viitor se intersectează cu viitorul instituției, pentru că vreau să aduc Registrul Auto Român cât mai aproape de oameni, nu aș vrea să-i numesc clienți. Vreau să devenim un partener de încredere pentru toți cei care interacționează cu domeniul auto și mă refer aici la șoferi, la cei care administrează ateliere de reparații sau lanțuri de aprovizionare cu piese auto, dar și la clienții lor. Pentru toate acestea am nevoie de experiența colegilor mei, dar și de puțină colaborare din partea celor pe care i-am amintit mai sus, deoarece cred că toți vrem să avem mașini care să nu ne ofere doar confort și dotări, ci și siguranță.
