S-a născut în Oradea. Are 44 de ani. Absolvent al Colegiului Național ”Emanuil Gojdu” și al Facultății de Psihologie, formare în Somatoterapie. Pasionat de mașini încă dinainte de a învăța să vorbească – aici l-am citat 🙂 – și câștigător al primului concurs auto la care a participat, în 2009. Asta deși la start s-a întrebat “Cine naiba m-a pus să fac nebunia asta?!” A fost primul român din istorie care a concurat la Pikes Peak, celebra cursă de nori de care, totuși, nu prea îi place să vorbească, și a scăpat dintr-un violent accident petrecut în timpul unei curse la 130 km/h. Pilotul de curse Andrei Mitrașcă a acordat BihorJust un interviu în care a vorbit despre viața sa de pilot, despre tot ce înseamnă această pasiune, dar și despre felul în care se conduce în România, adresând vitezomanilor un îndemn: ”Vrei să mergi tare, vino să te bați la concursuri oficiale!”
”Am fost fascinat de mașini încă dinainte să știu să vorbesc”
Reporter: Pentru început, povestește-ne puțin despre tine – unde te-ai născut, cum a fost perioada copilăriei?
Andrei Mitrașcă, pilot de raliu: M-am născut în Oradea (dacă nu m-au mințit ai mei 🙂 ) și perioada copilăriei am petrecut-o la granița dintre timpurile vechi și cele noi. Adică am prins și timpurile în care cea mai mare distracție era să te arunci în Criș, să vezi un film alb-negru la televizor sau să îți faci curaj să inviți o fată la dans la banchetul de final de an… dar și timpurile tehnologiei moderne în care puteai să înregistrezi pe CD ultimul album Dire Straits, te jucai pe calculator sau vedeai pentru prima oară mașini care aveau pe bord vitezometrul gradat până la 300km/h.
Reporter: Când s-a născut această pasiune pentru motorsport?
Andrei Mitrașcă: Nu știu. E ca și cum aș încerca să îmi amintesc când am ascultat prima melodie care mi-a plăcut. Am fost fascinat de mașini încă dinainte să știu să vorbesc (iar, trebuie sa o cred pe maică-mea, că eu nu îmi amintesc 😀 ) și am crescut cu o mare dorință de a demonstra că sunt mai bun ca majoritatea. Într-o competiție, evident. Nu că sunt mai bun ca om.
Reporter: În ce împrejurări ai început și cum a fost la primul concurs?
Andrei Mitrașcă: Am ajuns la prima etapă de viteză în coastă la Râșnov, în 2009. Aveam de 32 de ani, criza începuse, nu mai aveam niciun ban și eu tocmai începeam unul din cele mai scumpe sporturi. Țin minte că am ajuns la start și mi-am zis: “Cine naiba m-a pus să fac nebunia asta?! Ce caut eu aici? O să mă fac de miru’ lumii”.
La prima urcare de calificare am rupt o planetară și am crezut că s-a terminat totul. “Gata, s-a terminat, nu mai am bani, nu am cum să repar mașina. Asta a fost carieră mea în motorsport.”
Cumva am fost ajutat, s-au mișcat atunci niște oameni care nu mă cunoșteau și am reușit să urc în ultima manșă de concurs. Am mers la festivitatea de premiere ca să-i aplaud pe ceilalți și la un moment dat am auzit: “…și câștigător al categoriei două roți motrice, Andrei Mitrașcă!”
Na, renunță dacă mai poți la drogul ăsta!
”Când mi-a mers mașina, am avut rezultate foarte bune”
Reporter: Care sunt cele mai mari realizări ale tale ca pilot?
Andrei Mitrașcă: Cea mai mare realizare este recordul mașinilor cu tracțiune față de la Mount Washington, din SUA. Atunci, în 2017, m-am bătut cu concurenți din SUA, Canada, Europa cu mașini mult mai puternice.
Am luat locul al II-lea la categoria mea, unde aveam cel mai mic motor. M-am concentrat cum nu am făcut-o niciodată până atunci. Este o cursă incredibilă, cea mai veche din SUA, pe care anul acela a câștigat-o Travis Pastrana. Eu am fost al 12-lea.
Mai sunt și alte curse bune, nu multe. Când mi-a mers mașina, am avut rezultate foarte bune.
Reporter: Ai devenit primul român din istorie care a concurat la Pikes Peak. Cum a fost această experiență?
Andrei Mitrașcă: Da. Dar nu îmi place foarte mult să mai vorbesc despre Pikes Peak. Am avut o dorință, am avut nevoie de o aventură, să țintesc cel mai sus și am arătat că se poate. Dar rezultatul sportiv nu este unul cu care să mă mândresc.
E adevărat că am zis că vreau doar să ajung la finiș. Și am făcut asta, fără asistență tehnică. Dar în sufletul meu, am sperat să arăt că pot să merg și tare. Am încercat și a două oară și a fost crunt, dar experiența rămâne una extraordinară. Dacă mașina mergea în parametri, cred că făceam un timp cu care să mă mândresc.
Am în plan să concurez cu o mașină puternică, simt că pot să mă bat la Pikes Peak pentru un rezultat bun.
Reporter: Care a fost cea mai dificilă etapă pentru tine?
Andrei Mitrașcă: Dificile au fost aproape toate. Nu știu care să zic că a fost cea mai dificilă. Cred că cea în care am avut accidentul cu Radicalul. A fost dificilă pentru că am pus presiune pe mine, am fost tracasat, supărat și pentru a doua oară în viață asta, după aproape 80 de curse de coastă, nu mi-am gestionat nervii și frustrările.
Prima oară a fost chiar cu o etapă în urmă. Am crezut că am început un proiect frumos, făcusem alte sacrificii financiare nebune și m-am trezit cu o mașină care nu avea niciun colant pe ea, sponsorul meu era scos de pe ea, nici număr de concurs nu aveam și problemele de abia începuseră. Asta cu câteva minute înainte să plec în primele manșe.
Vina este a mea că pe fondul acela emoțional nu am știut altceva să fac decât să încerc să merg tare, să demonstrez că nu sunt un nimeni, așa cum credeam că arăt în parcul de service.
”Momentele în care ai avut emoții sunt cele mai importante în viață”
Reporter: Ai emoții înainte de începutul unei curse? Cum reușești să îți stăpânești emoțiile?
Andrei Mitrașcă: Uneori am, alteori nu. Uneori este o inhibiție de protecție inconștiență, alteori este doar antrenamentul de a-mi controla cât de bine pot emoțiile și dorința de a risca.
Uneori am exact emoțiile de care am nevoie ca să îmi aduc aminte că fac un sport pe care nu credeam că voi ajunge vreodată să îl practic. Și, culmea, să mai am și șanse să mă bat pentru primele locuri.
Până la urmă, cred că momentele în care ai avut emoții sunt cele mai importante în viața asta…
Reporter: La ce costuri se ajunge în acest sport, având în vedere că ai nevoie de maşină şi echipament?
Andrei Mitrașcă: Costurile încep de la câteva mii de euro și pot urcă până la sume obscene. Nu există niște costuri standardizate. Depinde de cât de mult testezi, ce oameni îți fac asistență, cât de des se strică mașina, cât de des ieși în decor, cum te porți cu mașina, ce mașină ai etc.
Una e să concurezi cu o mașină de 10.000 de euro, apropiată de una de stradă, și altă este că concurezi cu o mașină de 440 CP, cu șasiu tubular, cu o cutie de viteze care costă 15.000 de euro.
Un rând de anvelope pentru mașina cu care concurez acum costă 2.000 de euro plus TVA. Și sezonul trebuie să îl începi cu măcar trei seturi. Pot să nu fie noi, dar atunci nici pretenții mari nu poți să ai când te bați cu un Porsche similar ca performanțe, cu un pilot de nivelul tău, dar cu gume noi-nouțe.
”Riscul cel mai mare este să te faci de rușine”
Reporter: Care sunt riscurile la care te supui?
Andrei Mitrașcă: Riscul cel mai mare este să te faci de rușine. În fața ta mai ales. După aceea este să o “dai de gard” și să trebuiască să scoți o sumă de bani pe care nu o poți strânge nici într-un an de muncă.
Și mai este și riscul unui accident din care să ieși șifonat sau poate chiar să nu mai ieși. Dar, sincer, riscul meu în concurs este mai mic decât al unui om obișnuit când iese pe stradă cu mașina lui.
Reporter: Anul trecut, la Râșnov, ai avut un accident destul de grav. Ce s-a întâmplat? Mașina a putut fi reparată?
Andrei Mitrașcă: Pentru că deja ți-am spus câte ceva despre acel accident, pot să îți spun greșeala de pilotaj pe care am făcut-o. Era un viraj de mare viteză, trecusem pe acolo cu peste 170km/h înainte cu o jumătate de oră. Doar că în manșa cu pricina era ud și eu am ținut motorul prea turat și cu pedala de accelerație la podea.
Pe o mică denivelare, suspensia s-a decomprimat, roțile din spate s-au supraînvârtit o fracțiune de secundă și marea mea greșeală este că în acel moment am rămas cu accelerația apăsată complet. A fost instinctul meu de pilot de tracțiune față. Putea să iasă rău, la 130km/h, dacă mă opream într-un pom mai gros, acum eram o amintire.
Mașina se poate repara, dar deocamdată a rămas nereparată.
”Dacă vrei să faci performanță, trebuie să pui sportul pe care îl practici în capul listei priorităților”
Reporter: Care sunt primii pași către cariera de pilot și cum te poți specializa?
Andrei Mitrașcă: Primul pas este să-ți dorești. Al doilea să faci o școală de pilotaj. Al treilea este să faci rost de bani să concurezi. Te specializezi în funcție de ce disciplină îți place. Și nu vorbim de Formula1. Hai să fim serioși!
Reporter: Care sunt sacrificiile pe care trebuie să le faci atunci când te apuci de acest sport?
Andrei Mitrașcă: Nu trebuie să faci niciun sacrificiu dacă îți permiți sau dacă reușești să obții sponsorizări. Ca orice alt sport, dacă vrei să faci performanță, trebuie să îl pui în capul listei priorităților. Trebuie să simți că, dacă nu performezi, ești un ratat. Normal că nu e așa, dar așa trebuie să simți.
Sacrificiile o să le faci senin și fără să le simți ca fiind sacrificii, dacă dorința de a concura e autentică.
Reporter: Ce calități ar trebui să aibă un viitor pilot?
Andrei Mitrașcă: În primul rând să-i fie natural să simtă dinamica unei mașini. Pe urmă “să-l ardă” să ajungă la curse. Și, cel mai important, să fie capabil să strângă bani. Nu contează de unde. Dar contează cum îi face rost.
Eu și azi mai am datorii și e un stres continuu să știi că nu ești curat, că o dorință până la urmă egoistă te-a făcut să “toci” bani pe care nu îi aveai și, în loc să strângi să-i dai înapoi, te-ai afundat și mai tare ca să continui să îți faci pasiunea.
Reporter: Sezonul 2022 a început deja. Cum a fost prima cursă și care sunt planurile pentru acest sezon?
Andrei Mitrașcă: Am început cum altfel decât la Râșnov. A fost ud, frig și am mers foarte precaut. Exagerat de precaut.
Planurile sunt să continui sezonul acesta cu Dacia STCC, să fac sezon complet și să încerc să termin cu un rezultat bunicel, eventual pe final să mă bat sus, acolo unde îi este locul mașinii.
”Vrei să mergi tare, vino să te bați la concursuri oficiale!”
Reporter: Ce parere ai despre condusul în România?
Andrei Mitrașcă: Se conduce agresiv, cu manevre de intimidare, se conduce periculos. Ne facem un titlu de glorie din a fenta toate regulile, desconsiderăm și jignim Poliția care, la rândul ei, este formată din indivizi care desconsideră legea și foarte rar încearcă să ajute participanții la trafic.
Reporter: Ce crezi despre mentalitatea șoferilor din România? Ar trebui schimbat ceva în atitudinea șoferilor din țara noastră?
Andrei Mitrașcă: Evident că ar trebui schimbată atitudinea șoferilor. Și este foarte simplu. Pui camere peste tot, amenda vine acasă și dacă s-ar putea să fie și în funcție de venitul celui amendat tot traficul s-ar regla de la sine.
Nu e de vină infrastructura, nu e de vină educația, ci Poliția/administrațiile locale sau care or fi că nu dau amenzi. Exact românul care în România merge cu 150 la oră în localitate, îți da 20 de flash-uri să te dai la o parte și stă în spatele tău la doi metri, cum a trecut granița, merge ca un mielușel. Dacă românul se comportă în Germania că un neamț, atunci înseamnă că nu educația e de vină.
Iar drumurile nu au de-a face cu accidentele. Sunt studii care arată lucrul asta. Ne place să dăm vina pe faptul că nu avem autostrăzi, că nu sunt bune drumurile. E fix invers, cu cât drumurile sunt mai bune, cu atât mergem mai tare și mai periculos. Pentru că nu e nimeni care să ne amendeze.
Vrei să mergi tare, vino să te bați la concursuri oficiale! Și eu am făcut prostii pe drumul public, dar după câteva experiențe în care era să mă fac praf la 200km/h, am zis că mai bine să o fac fără victime, în cadru organizat și cu roll-cage în jurul meu.
Reporter: Câteva sfaturi pentru piloții începători sau pentru cei ce vor să intre în motorsport.
Andrei Mitrașcă: Înainte să se apuce de motorsport, să se asigure că vor să concureze cu adevărat, nu să colecteze cupe, și că sunt dispuși să fie pe ultimele locuri la grupa la care concurează înainte să facă performanță.
Să fie conștienți că întotdeauna vor fi piloți care să își permită o mașină mai bună și mai multe antrenamente, că vor fi mereu în criză de bani și că vor avea multe nereușite care nu li se datorează.
Să își aleagă bine oamenii cu care colaborează și, dacă se dovedește că nu merge treaba, să renunțe la colaborare. Știu că sună crud, dar drumul spre iad e pavat cu intenții bune. Sunt mulți care cred că se pricep și vor să te ajute, dar mai mult te încurcă sau te chiar te ruinează. Și probabil cel mai important, dacă au intrat in lumea motorsportului, să nu uite niciodată cât de norocoși sunt să poată să practice acest sport.
Fotografiile care au ilustrat acest interviu provin din colecția personală a pilotului Andrei Mitrașcă
