De aproape 8 ani se află la șefia Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă Bihor, instituție pe care a deschis-o spre cetățeni și a adus-o în era digitală. Cunoaște atât domeniul economic, cât și pe cel al resurselor umane – ceea ce l-a ajutat în mandatul de director al AJOFM. Experiența și capacitatea de bun manager îi este recunoscută și de colegii din țară, care îl sună să-i ceară câte un sfat. Dar recunoaște că, la rândul său, nu ezită să se sfătuiască cu alți directori de agenții din țară. Mereu cu zâmbetul de buze, excelent orator și cunoscător în detaliu al pieței muncii din Bihor, și-a găsit timp și pentru hobby-ul său: viticultura. Dar și pentru un interviu pentru BihorJust, în care Csaba Békési, directorul AJOFM Bihor a vorbit despre activitatea sa, despre problemele de care anul pandemic 2020 le-a ridicat în fața firmelor și angajaților din Bihor, dar și despre plantația viticolă pe care a înființat-o alături de tatăl său.
CV Csaba Békési:
Data nașterii: 10.06.1980
Experiență profesională:
- aprilie 2009- noiembrie 2010 – director coordonator adjunct – Direcția Județeană de Statistică Bihornoiembrie 2010 – aprilie 2013 – director economic, HR – Agrotransport Bihor S.A.
- aprilie – octombrie 2013 – șef Serviciu Financiar, comisar Garda Naționałă de Mediu – Comisariatul Județean Bihor
- din 2013 până în prezent – director executiv al AJOFM Bihor
Educație și formare:
- 1994-1998 – Colegiul Național ”Mihai Eminescu” Oradea – specializarea: Matematică-Fizică
- 1998-2002 – Facultatea de Științe Economice – specializare: Contabilitate și Informatică de gestiune, Contabilitate, Informatică, Microeconomie, Macroeconomie, Finanțe publice, Finanțele întreprinderii, Contabilitate, Management, Control financiar, Marketing | Licență – specializarea: Sociologie Politici sociale, Metode și tehnici de cercetare sociologică
- 2002-2004 – Diplomă de master – Gestiunea Întreprinderilor Patrimoniale, Teoria organizațiilor, Gestiunea resurselor umane, Dezvoltarea organizațională a întreprinderilor patrimoniale, Studiul pieței și tehnicile promoționale, Tehnici de negociere.
- 2010-2012 – Diplomă de master – Economie socială
- 2009-2018 – Doctorat – Sociologie
”Cea mai mare problemă a sistemului public este forța cu care se opune”
Reporter: Sunteți director de la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă din Bihor de 8 ani. Ce v-a făcut să vă îndreptați către acest domeniu?
Csaba Békési: Acesta este domeniul pe care l-am studiat. Este domeniul de care m-am simțit atras încă de la început. Înainte să lucrez în sistemul public, am lucrat și pe partea de economic, dar și pe partea de resurse umane.
Reporter: Cum vi s-au părut primele luni ca și director? A fost greu?
Békési Csaba: Nu a fost greu. A fost chiar foarte plăcut pentru că am întâlnit o echipă bine formată și profesionistă. Venind din mediul privat, am cam știut ce ar trebui să fie schimbat sau cum aș vrea să funcționeze lucrurile dacă aș fi eu în acea poziție în care să pot decide asupra unor modificări. Poate și de aceea a devenit o instituție destul de deschisă, prietenoasă și comunicativă atât cu mediul privat, cât și cu persoanele fizice.
Reporter: Cu ce probleme v-ați confruntat de când sunteți la AJOFM Bihor?
Békési Csaba: Cea mai mare problemă a sistemului public, în general, este forța cu care se opune acesta. Am învățat un lucru în acești ani: schimbarea sistemului public, a aptitudinii, a interacționării cu terții trebuie făcută cu foarte mult tact. Azi stiu foarte bine că atunci când o persoană trece pragul instituției noastre, nu va pleca fără ca problema ei, dacă este posibil, să fie rezolvată așa cum își dorește și asa cum permite legea.
Șomerul ”analfabet” dat de gol de whatsapp
Reporter: Puteți să ne povestiți o întâmplare ”altfel” pe care ați trăit-o ca director al AJOFM Bihor?
Csaba Békési: Am trecut prin multe întâmplări amuzante, chiar și șocante aș putea spune. De exemplu, am avut un șomer care s-a prezentat la mine în birou și mi-a spus că el nu știe să scrie și să citească și că degeaba îi dăm o repartiție, că el nu poate lucra. Așa că să îi dăm o adeverință cu care să poată beneficia de ajutor social. Văzând că deține un smartphone, l-am rugat să îmi dea numărul de telefon pentru ca, pe viitor, să îl pot suna în caz că voi avea noutăți. După ce mi-a dat numărul de telefon, i-am trimis un mesaj amuzant pe whatsapp. Bineînțeles că, la primirea mesajului, omul a scos telefonul, a citit mesajul și a început să zâmbească. S-a dat astfel de gol că știe citi.
Sigur că acești oameni trebuie convinși de către noi că este inacceptabil ca până la 30-40 de ani să nu fi avut nici o zi lucrată în condiții legale, cu carte de muncă sau cu contract individual de muncă, ceea ce va avea repercusiuni în viitor. Nu poți să fii asistat social o viață întreagă, dacă tu ești apt de muncă. Cel mai bun program social este munca.
Reporter: Ce s-a schimbat din 2013, de când ați preluat conducerea agenției?
Csaba Békési: Deschiderea și comunicarea cu terții, categoric. Suntem mult mai moderni în abordare, mult mai pro-cetățean, indiferent că este persoană fizică sau persoană juridică.
Pot să vă dau și un exemplu. Dacă vă uitați pe pagina de Facebook a AJOFM Bihor, atunci când a apărut conceptul de șomaj tehnic noi am postat niște tutoriale scurte, menite să vină în sprijinul cetățenilor, în care le explicam oamenilor ce au de făcut. Primele filmulețe pe șomaj tehnic au ajuns la o audiență de peste 200-250.000 de vizualizări.
Reporter: Sunteți sunat de către alți directori din țară să vi se ceară sfatul?
Csaba Békési: Da, sigur. Fiind de mult timp în sistemul public, sunt sunat de către colegi mai noi sau care nu au acumulat suficient de multă experiență. Avem și grupuri de whatsapp pe care discutăm și ne consultăm în anumite cazuri. Chiar și azi m-au sunat doi colegi din țară care m-au întrebat cum procedez în anumite situații. La rândul meu, mă consult și eu cu alți colegi.
6.000 de șomeri înregistrați la AJOFM Bihor
Reporter: Cum se situează Bihorul, faţă de celelalte judeţe şi de media naţională, în ceea ce priveşte rata șomajului?
Csaba Békési: Suntem printre județele cu cea mai mică rată a șomajului, alături de București, Ilfov, Timiș, Iași, Sibiu, Brașov, Arad. Ne situăm undeva pe la 2,2-2,3 puncte procentuale în această perioadă, în Bihor fiind în jur de 6.000 de persoane înregistrate în evidența noastră. Nu este un procent mare.
Reporter: Cu ce s-a confruntat Bihorul în anul 2020?
Csaba Békési: Avem o creștere a ratei șomajului de jumătate de punct procentual față de anii anteriori, dar nu aceasta este provocarea cea mai mare. Piața muncii a avut cel mai mult de suferit. Am avut aproape 12.000 de solicitări de șomaj tehnic pentru 243.000 de persoane. Am plătit șomaj tehnic în valoare de 126 de milioane de lei doar în Bihor. Pentru zilele plătite pentru părinți au fost înregistrate peste 1.400 de solicitări în valoare de peste 3 milioane de lei. Totodată, au fost acordate stimulente pentru cei care au reactivat contractele individuale de muncă, aproape 8.000 de notificări pentru 68 de milioane de lei.
Cu toate acestea, am putut să menținem rata șomajului la 2,2-2,3% și am reușit și să angajăm. Aproape 5.500 de persoane și-au găsit un loc de muncă prin intermediul agenției noastre.
Reporter: Care credeți că sunt cauzele şi efectele şomajului asupra societăţii? Ce ar trebui să facă instituţiile statului pentru a reduce efectele acestui fenomen?
Csaba Békési: Noi, economiștii, spunem în felul următor: sub 3 puncte procentuale șomajul cuprinde oameni greu inserabili sau reinserabili pe piața muncii. Nu este o rată a șomajului care să ne sperie.
Dacă privim din punctul de vedere al angajatorilor, o rata a șomajului mai mare (de 7%, de exemplu) ar fi mai favorabilă pentru ei, astfel încât selecția persoanelor să fie mai de calitate. Și azi este nevoie de resursă umană și nu avem suficientă, cu toate că numărul șomerilor a crescut. Dar s-au făcut și angajări. Comparând angajările pe noiembrie 2020 cu angajările făcute în aceeași lună din 2019, să știți că în acest an s-au făcute mai multe angajări.
Măsurile active care s-au oferit în această perioadă pandemică au făcut ca economia să reziste. Ce s-ar fi întâmplat dacă cele 50.000 de persoane care au beneficiat de șomajul tehnic nu ar fi beneficiat de acest lucru și s-ar fi regăsit în rândul șomerilor? Cum ar fi fost dacă de la aproape 6.000 de șomeri să ajungi dintr-o dată la 56.000? Faptul că aceste măsuri au fost asumate de către stat au făcut ca lucrurile să rămână la un nivel acceptabil de supraviețuire. Desigur că acest efort financiar își va pune amprenta asupra economiei noastre în următorii ani. Trebuie să fim conștienți că factura pandemiei nu se va achita în câteva luni…
”Orice angajator va dori să aibă angajați buni și să îi plătească cu bani puțini”
Reporter: Când credeți că își va reveni economia?
Csaba Békési: Când vom realiza noi, ca societate, importanța și pericolul pe care le aduc această pandemie, când realizăm că soluția este vaccinarea, când realizăm că dacă avem semne de boală trebuie să ne retragem și să ne autoizolăm.
Cu cât societatea se va imuniza mai repede, cu atât de repede vom ajunge la normal. Imunizarea se poate face prin două metode: fie cea grea, prin îmbolnăvire – dar aici persoanele dragi nouă vor suferi grav, fie prin vaccinare, unde imunizarea este făcută în câteva minute.
Putem spune că eram pregătiți pentru stare de război, dar nu aveam scenarii pregătite pentru pandemie.
Reporter: Care sunt cele mai căutate locuri de muncă?
Csaba Békési: Dacă facem o analiză privind evoluția ocupațiilor și domeniilor, vom vedea că în ultimii 10 ani, În România, am pierdut în agricultură peste 600.000 de angajați, dar în schimb a crescut numărul angaților în comerț, în servicii ori IT.
Cred că cel mai important, dacă vorbim despre orientare în carieră, este să vorbim despre competențele de care avem nevoie în viitor. De multe ori, persoanele își dobândesc studiile într-un domeniu, după care își dezvoltă activitatea într-un alt domeniu, complet diferit.
Reporter: Vor firmele să angajeze șomeri?
Csaba Békési: Angajatorii vor să angajeze șomeri pentru că au nevoie de oameni. Avem industrii care sunt într-o continuă dezvoltare, iar aici nevoia de angajare este extrem de mare.
Orice angajator va dori să aibă angajați buni și să îi plătească cu bani puțini, asta este motorul economiei. Tot timpul va exista această neîncredere între angajat și angajator. Angajatul crede că va lucra mult și va fi plătit puțin, în timp ce angajatorul se teme că angajatul va lucra puțin și va cere bani mulți.
Cursuri unice în țară
Reporter: Ce cursuri găsim la AJOFM Bihor? Avem cursuri care se fac doar la noi în județ?
Csaba Békési: Cursurile de formare profesională sunt orientate spre piața muncii. Undeva peste 67% dintre cei care au absolvit un curs își găsesc un loc de muncă și nu neapărat în acel domeniu în care a studiat, ci datorită competențelor pe care le-a dobândit prin acel curs.
Cursul Foto este unic în țară și este unul de mare succes. La ultimul curs au fost prezente 10 persoane, iar după absolvirea cursului s-au angajat toate. În anii trecuți am avut și cursuri de maseur sau cursuri de instructor fitness, cursuri care la fel, s-au ținut doar în Bihor.
Reporter: Participă șomerii la cursurile oferite de către AJOFM Bihor?
Csaba Békési: Anual, în jur de 600 de persoane trec prin stagiul acesta de formare profesională. Bineînțeles că avem și acea categorie de oameni care nu participă la cursuri fie de frică, fie pentru că nu mai vor să învețe ori pur și simplu consideră că au vârsta nepotrivită. Există și o anumită categorie care are totuși o activitate, poate neînregistrată din punct de vedere fiscal, chiar și pe perioada șomajului, iar în cazul acesta, persoana nu are nevoie de un curs care să îi încurce cu programul.
Reporter: Vă gândiți să introduceți și alte cursuri?
Csaba Békési: Tot timpul ne gândim să facem altceva și să ne adaptăm în funcție de piața muncii.
Reporter: De ce credeți că tot mai mulți români aleg să muncească în străinătate?
Csaba Békési: Din cauza veniturilor. Marea majoritate a celor care decid să plece realizează venituri majore în comparație cu veniturile din țara noastră, dar nu le raportează la nivelul de trai și la condițiile din țara respectivă. Acolo sunt obișnuiți să lucreze fie câteva luni, fie câțiva ani în care ”trag cureaua la maximum” și reduc necesarul pentru a putea economisi, urmând ca mai apoi, să se întoarcă în țară cu banii câștigați.
Desigur, dacă vorbim de profesioniști, salariile sunt mult mai mari. Dar acolo, în general, aceștia pleacă cu tot cu familii, iar acolo întoarcerea lor este mai grea.
Reporter: Ce ar putea fi îmbunătățit la AJOFM?
Csaba Békési: Gradul de digitalizare! Programele de gestionare a relației cu angajatorii, programele cu care înregistrăm șomerii. Mi-aș dori foarte mult ca o persoană să se poate înregistra în baza noastră de date printr-o simplă aplicație descărcată pe telefon sau tabletă. Mi-aș dori ca angajatorii să își poată selecta forța de muncă accesând direct baza noastră de date, în deplină siguranță a gestionării datelor din punct de vedere al RGPD. Cred că acesta este viitorul sistemului public, dar, totodată, trebuie menținută activitatea tete-a-tete, pentru că informarea, consilierea și medierea persoanelor sunt foarte importante.
Viticultor din pasiune
Reporter: De curând ați intrat în domeniul viticol. Ați fost îndrumat către acest domeniu?
Csaba Békési: Pentru mine este un hobby. Este o tradiție de familie. Bunicii tatălui meu au avut vie, care mai apoi a ajuns în grija părinților tatălui meu, iar acum a tatălui și, implicit, a mea. Acum vreo 10 ani am început să interacționez cu oameni care erau iubitori de cultura vinului și iubeau civilizația vinului. Am început să am întâlniri în acest sens și am fost captat de această artă a vinului. Am avut norocul ca tatăl meu, care este deținătorul și gestionarul acestei activități, să răspundă pozitiv dorinței mele de a transforma acest hobby. În 2017 am înființat împreună o plantație viticolă nouă și am început să ne jucăm cu acest hobby. Anul trecut am avut prima producție care a fost una minoră. Este o activitate foarte plăcută și relaxantă. În fiecare vineri, atunci când îmi permite timpul, fug în vie, iar acolo îmi încarc bateriile. Îmi place foarte mult să îl văd pe tatăl meu că participă la această activitate și este implicat cu o ambiție ca la 20 de ani.
Reporter: Care a fost feedback-ul primit?
Csaba Békési: Momentan nu poate fi vorba de comercializare. Noi încă ne jucăm de-a viticultura. Vinul bun nu se creează în primul an de producție, ci în câțiva ani. Până acum mi-am permis să îmi servesc doar prietenii și cunoștințele, iar feedback-ul a fost unul bun. Poate, cu timpul, după ce vom ajunge la maturitate, vom decide în familie dacă vom ieși pe piață cu aceste produse.
Reporter: Care sunt planurile pentru acest an?
Csaba Békési: Ne dorim să rămânem sănătoși, să putem da dovadă de profesionalism acolo unde ne desfășuram activitatea. Vreau să petrec mai mult timp cu familia mea anul acesta, să îmi dedic mai mult timp să îl ajut pe tatăl meu în această afacere de familie și vreau să mențin și să împing serviciul public de ocupare a forței de muncă acolo unde îi este locul – unul extrem de important în ansamblul economic și social actual.
Competența la ea acasă!
Echilibru pe plan profesional și privat.
Sunt elemente absolut necesare, care nu pot lipsi, din descrierea și abilitățile unui bun mamager.
La partea cu vița de vie, trebuie să recunosc și eu nutresc aceleași sentimente și visez să pot avea parte în viitor.
Succes pe toate planurile în continuare domnu Bekesi!