La nici 44 de ani, este unul din ”pionii principali” în cadrul sistemului medical din Oradea. Coordonează activitatea Compartimentului Management Medical din cadrul Primăriei locale, asigurând legătura între primar și managerii celor două spitale aflate în grija administrației orădene. Specialist în management sanitar și doctorand al Școlii Doctorale de Științe Biomedicale din Oradea, cunoaște foarte bine sistemul de sănătate din oraș. Dorel Dulău a vorbit în interviul acordat BihorJust despre felul în care ”anul COVID” a afectat spitalele din Oradea, despre oboseala cadrelor medicale, proteste, ”pastilele roz”, vaccinare, dar și despre investițiile în rețeaua medicală a municipiului.
Scurtă prezentare:
Dorel Dulău este născut pe 6 iunie 1977, în Oradea. A absolvit Facultatea de Științe Juridice și Administrative Oradea, specializarea Drept-promoția 1999 și a urmat un master în Medicină socială și Management Sanitar – Facultatea de Medicină Generală, Farmacie și Medicină Dentară-Universitatea de Vest “Vasile Goldiș” Arad-2007.
Din 2019 este doctorand cu bursă (a fost admis cu nota 10) al Universității din Oradea, Școala Doctorală de Științe Biomedicale, Domeniul de doctorat medicină.
De-a lungul carierei profesionale a activat în cadrul spitalelor din Oradea, unde a fost consilier juridic, șef serviciu resurse umane și director administrativ. A fost și inspector la Direcția de Sănătate Publică Bihor, iar în prezent este coordonatorul Compartimentului Management Spitale din cadrul Primăriei Oradea.
”Ne-am asumat o readaptare a stilului de viață din cauza COVID”
Reporter: A trecut un an de când COVID-19 a ajuns în țara noastră. Ce a însemnat pentru dumneavoastră, pe plan personal, această pandemie, dar și pentru sistemul medical din județul Bihor?
Dorel Dulău: Pandemia reprezintă pentru noi toți o stare inedită, de necomparat cu nici o altă vreme. Eventual putem să comparăm această perioadă cu una de război epidemiologic.
Totuși, din această stare, de urgență și alertă, a sistemului medical în ansamblul său, cred că atât eu, cât și toți cetățenii și-au asumat o readaptare, e drept că forțată, a stilului de viață personal, profesional, social, provocată de diversele măsuri impuse de guvern și autoritățile locale.
Noi, românii, după trecerea unui an de la începutul genesei pandemice, am conștientizat necesitatea folosirii măștii ca pe un dispozitiv de prevenție împotriva bolii. Este evidentă constatarea istorică a poporului japonez care, încă de la începutul anilor 1800, poartă măști, din diverse țesături sau voaluri, care acoperă o parte a feței, respectiv gura și nasul, în vederea protejării de inhalare a diverșilor viruși. La fel, în unele zone poluate din țări asiatice, cum ar fi China și Coreea de Sud, oamenii poartă măști încă de dinainte de apariția bolii COVID.
O altă măsură profilactică este aceea a dezinfectării mâinilor, într-un ritm și cu o cadență mult mai bine organizate. Putem discuta și aborda necesitatea păstrării acestei reguli chiar și în cadrul unor vremuri nepandemice. La fel și distanțarea socială, între persoanele aflate în incinta unor instituții, publice și private, poate reprezenta, și pe mai departe, o variantă de menținere a respectului față de sănătatea semenilor noștri.
Când vom reveni la vremurile de dinaintea apariției acestui virus, cu siguranță vom aprecia beneficiile mediului înconjurător de care dispunem.
Reporter: Care au fost cele mai complicate perioade ale pandemiei în opinia dumneavoastră?
Dorel Dulău: Toată perioada pandemică a fost și rămâne complicată. Putem discuta la nesfârșit de fluctuațiile numărului de infectați, de numărul de testări realizate, de restricțiile luate la nivel local sau național.
Într-o situație pandemică (similară gripei spaniole de după Primul Război Mondial, 1918-1919) nu există stări de relaxare până la găsirea antidotului, respectiv punerea și folosirea, în masă, a acestuia la nivelul întregii populații.
Se constată uzura fizică și psihică a personalului medical
Reporter: Cum au fost tratați pacienții de COVID-19 în spitalele din Oradea?
Dorel Dulău: Cu siguranță, tot ceea ce înseamnă factor de decizie în instituțiile de stat din Oradea, dar și din Bihor, au fost conectate activ la gestionarea măsurilor de blocare și limitare a răspândirii epidemiei cu virusul SARS-CoV-2. Totuși, trebuie să subliniem că factorul cel mai important și de neînlocuit a fost și este personalul medical din cele două spitale care fac parte din rețeaua medicală proprie a Municipiului Oradea. Aceste unități sanitare sunt Spitalul Clinic Municipal ”dr. Gavril Curteanu” și Spitalul Clinic Județean de Urgență.
Desemnarea, prin Ordinul Ministrului Sănătății nr.555/2020, a Spitalului Municipal din Oradea ca spital suport COVID a reprezentat un moment decizional important care a ajutat la administrarea corectă și eficientă, din punct de vedere administrativ și medical, a tuturor cazurilor de infecție cu virusul SARS-CoV-2 din Bihor și nu numai.
Reporter: Câte locuri pentru acest tip de infecție sunt în secțiile ATI din cele două spitale administrate de autoritățile din Oradea?
Dorel Dulău: În prezent, Secția ATI din cadrul Spitalului Municipal Oradea cuprinde 34 paturi destinate pacienților bolnavi de COVID, iar Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea cuprinde 15 paturi ATI destinate pacienților infectați.
Reporter: Există suficient personal medical în spitale? Câți doctori specialiști și rezidenți sunt alocați secției de ATI COVID?
Dorel Dulău: Într-o situație pandemică, cum este cea de față, nu putem discuta de personal medical suficient. Cifrele nu sunt întotdeauna relevante, eventual pot fi orientative. Important de subliniat și de reliefat este constatarea stării de oboseală, respectiv uzura fizică și psihică a personalului medical implicat în lupta cu acest virus.
Lipsa posibilității de suplinire și înlocuire temporară a personalului din spitale, atât din punct de vedere cantitativ cât și la nivelul competenței profesionale, a determinat incapacitatea acestora de a-și efectua concediile medicale aferente anului 2020, creând uneori un disconfort factorilor de decizie. Totuși, capacitatea de mobilizare a medicilor, asistentelor și a întregului personal medical din spitalul suport COVID este demnă de întreg respectul comunității orădene.
“<Uciderea bolnavilor cu pastile roz> reprezintă o acuzație aberantă”
Reporter: În ultima perioadă, tot mai mulți tineri sunt afectați de COVID și, neavând încredere în sistemul medical, ajung prea târziu la spital. De ce credeți că pacienții hotărăsc să se trateze acasă si de unde credeți că a pornit această frică de a ajunge în spital?
Dorel Dulău: Pentru cazurile asimptomatice sau cu simptome ușoare, tratamentul “la domiciliu”, sub coordonarea și controlul medicului de familie, eventual dublat de un medic pneumolog sau infecționist, poate reprezenta o variantă viabilă și corectă. Nu consider că există o frică de spital, dar în condițiile în care spitalele suport COVID sunt cu paturile ocupate în specialitățile ATI, pneumologie și boli infecțioase, pare chiar logică abordarea în practică tratamentului “la domiciliu sub supraveghere medicală”. Doresc să subliniez că medicina primară trebuie să își joace rolul de prim-filtru în prevenirea și tratamentul acestei boli.
Reporter: În spațiul public au apărut persoane care susțineau că la Spitalul Municipal din Oradea pacienții sunt uciși cu pastile roz. Cum comentați aceste lucruri?
Dorel Dulău: Acuzația referitoare la așa-zisele “ucideri de bolnavi cu pastile roz” reprezintă o aberație. În schimb, cunoscând aproape tot personalul medical din cadrul Spitalului Municipal din Oradea, manifest gratitudine tuturor, fără excepție, pentru modul în care au înțeles să răspundă acestor provocări pandemice.
Presa are un rol deosebit de important în propagarea unor informații corecte specifice domeniul medical. Fiecare trust media are publicul său care crede în informațiile furnizate de acesta. Prin urmare este dificilă separarea știrilor oficiale de cele false, cu mențiunea că, la fel ca orice instituție medicale sau non medicală angrenată în lupta anti-COVID, și trusturile media au o obligație legală, dar și morală ca toate știrile cu impact în sănătatea publică să fie verificate și confirmate ca veridice.
Reporter: Există şi fenomenul de „coronascepticism”. Dumneavoastră ați întâlnit persoane care nu credeau în COVID-19?
Dorel Dulău: Persoanele sceptice în privința existenței bolii COVID reprezintă o categorie de oamenii pe care îi descoperim în spațiul media, dar și la recentele manifestații publice desfășurate în Oradea, sub forma unor proteste “anti-mască”. O parte a respectivilor sunt mânați de unele interese nu tocmai oneste, dar o altă parte a populației participă la aceste evenimente din cauza ignoranței, a lipsei unei educații medicale adecvate sau a filtrării insuficiente a informațiilor captate prin diverse surse media.
Protestul este o formă de exprimare a nemulțumirilor de către o anumită parte a cetățenilor. Atât timp cât protestele se desfășoară în limitele legii, guvernanții trebuie să aplece urechea și la această parte a nemulțumiților. În privința nepurtării măștilor de către anumiți protestatari, cu siguranță există varianta simplificării răspândirii bolii între aceștia.
Consider că, în urma discuțiilor purtate cu diverși specialiști în pneumologie și boli infecțioase, situația se va pondera în privința creșterii numărului de infecții pe măsură ce ponderea persoanelor care se vaccinează va crește.
Exemplul Israelului
Reporter: Ce măsuri credeți că ar putea fi luate pentru a evita îmbolnăvirea în masă și ce părere aveți despre noile restricții impuse?
Dorel Dulău: Consider că exemplul Israelului este mai mult decât elocvent. Vaccinul, indiferent de firma care îl produce și furnizează, reprezintă singura variantă de prevenire a propagării infecției cu SARS-CoV-2.
În privința restricțiilor impuse de către autoritățile naționale, pot afirma cu certitudine că acestea sunt luate cu bună credință și doar în interesul poporului român. Bineînțeles că putem discuta cu privire la orele de închidere, pe parcursul săptămânii sau în weekend, a anumitor, baruri, cafenele, terase. Ca o concluzie, afirm că măsurile luate sunt corecte, dar asta nu înseamnă că nu pot deveni perfectibile.
Reporter: În țară sunt mii de persoane care au renunțat la a se imuniza împotriva coronavirusului. Care este situația vaccinărilor în Bihor?
Dorel Dulău: Cred că numărul persoanelor care doresc și intenționează să se vaccineze în județul Bihor, dar și în România, este într-o legătură directă cu nivelul educației dar și cu capacitatea de filtrare și înțelegere corectă a informațiilor din sursele media.
Numărul celor care doresc sa se vaccineze trebuie să fie cât mai mare și sugerez oricărui orădean sau bihorean să demareze, de urgență, procedura de vaccinare într-unul dintre centrele de vaccinare înființate în localitatea sa.
Investiții în sistemul medical din Oradea
Reporter: Ce investiții au fost făcute în ultimul an în spitalele din Oradea? Ce îi lipsește sistemului medical local?
Dorel Dulău: Investițiile din spitalele orădene au fost mai multe și perceptibile de către pacientul orădean și bihorean. Ultima investiție semnificativă pentru sistemul de sănătate local este noua clădire UPU a Spitalului Clinic Județean de Urgență din Oradea, un corp de clădire nou, dotat cu aparatură medicală de ultimă generație ,dar și cu personal medical bine pregătit profesional.
S-a inițiat demararea procedurilor aferente studiilor de fezabilitate pentru un nou spital destinat, în mod special, bolnavilor din specialitățile pneumologie și boli infecțioase (cel de pe strada Vlădeasa), dar și un nou corp de clădire destinat secțiilor de pediatrie de pe strada Corneliu Coposu.
Spitalul nou care se va construi pe strada Vlădeasa va reprezenta un factor deosebit de important în sănătatea bihoreană. Cu siguranță, acesta va fi finanțat și finalizat, într-un termen cât mai scurt, de administrația orădeană și va reprezenta un pas mare spre dezvoltarea și perfecționarea, cantitativă, dar și calitativă, a serviciilor medicale prestate.
Reporter: Ce a însemnat procesul de descentralizare a spitalelor în Municipiul Oradea?
Dorel Dulău: Trecerea spitalelor din Oradea din subordinea Ministerului Sănătății în coordonarea administrației locale a însemnat cel mai important pas spre dezvoltarea unor servicii medicale de calitate. De fapt, prin descentralizare, puterea de decizie în privința administrării și gestionării spitalelor a fost cedată autorităților locale care cunosc și sunt mereu la curent cu realitățile și nevoile localnicilor.
Reporter: Cum s-a schimbat sistemul de sănătate din Oradea în ultimii 20 de ani?
Dorel Dulău: Aducerea puterii decizionale mai aproape de cetățean a dus la o eficientizare și creștere a rapidității soluționării oricărei probleme ivite în spitalele orădene.
Consider că în municipiul Oradea unitățile sanitare sunt bine gestionate și organizate, acest lucru fiind rezultatul unei conlucrări din partea administrației locale cu specialiștii managementului medical.
Dezvoltarea din ultimii 11 ani a unităților sanitare din Oradea reprezintă un lucru evident și este rezultatul preocupării continue a administrației locale în privința dezvoltării cantitative și calitative a serviciilor medicale spitalicești. Totodată, perfecționarea cadrelor medicale din diverse specialități constituie un obiectiv permanent al managementului spitalicesc local.
Apreciez eleganța răspunsurilor la întrebări mai delicate
In dezordinea si dezorganizarea nationala, generata de acest intrus “Covid”, Oradea face eforturi, prin reprezentantii administratiei locale, sa introduca ordinea, sa ne insufle certitudinea ca nu suntem o “gloata” abandonata.Succes in continuare!